Organizaţia PES Activist România, filiala Cluj, a încercat să afle “Calea Moldovei spre Europa”, într-o dezbatere cu studenţii basarabeni din Cluj. Principala nemulţumire a moldovenilor se leagă de “ajutorul” primit din partea autorităţilor române, care, în opinia lor, s-au limitat la promisiuni.
“Dinspre România am auzit mereu că Moldova trebuie ajutată, că «moldovenii sunt fraţii noştri», dar totul rămâne, de 20 de ani, la nivelul de declaraţii de bune intenţii, nu există un plan bine definit”, “Vrea, cu adevărat, România, să ajute Moldova?”, “Deocamdată, românii ne privesc ca pe o minoritate care trebuie ajutată, ca minoritatea maghiară”, au fost principalele plângeri ale studenţilor basarabeni. în replică, moderatorul dezbaterii, Horia Nasra, a încercat să explice imposibilitatea autorităţilor române de a adopta o atitudine tranşantă faţă de republica Moldova.
“E foarte greu să iei atitudine oficial, pentru că Ucraina şi Rusia sunt prea aproape şi nici ei n-au luat o atitudine tranşantă faţă de problema Armatei a 14-a. De aceea cred că singura soluţie este ca primul pas să fie făcut de societatea civilă, o colaborare între ONG-uri”, a spus Nasra. Un alt student s-a plâns de modul umilitor în care consulul României la Chişinău ar fi tratat cele aproximativ 500 de persoane care stăteau la coadă pentru viză.
“Am fost bruscaţi de gardieni şi, din când, în când, ieşea consulul şi ne făcea «nespălaţi» şi «needucaţi» că ne îmbulzim. Erau mame cu copii în braţe, care leşinau de căldură, a fost un iad şi ne mai şi umilea consulul. La consulatul Rusiei ne primeau ca pe de-ai lor, chiar dacă nu ştiam limba, şi românii ne tratau de sus”, s-a plâns un student care, între timp, a scăpat de “iadul” cozii la consulat, întrucât a reuşit să obţină cetăţenia română.
În acelaşi timp, moldovenii au recunoscut că există şi români deranjaţi de valul de emigranţi basarabeni, care au pretenţii slariale mai mici şi le iau locurile de muncă. în aceeaşi idee, liderul PES Activist Cluj, Adrian Avarvarei, a menţionat creşterea procentului de cetăţeni germani, spre 30%, care au ajuns să regrete reunificarea Germaniei.

[ Ziua de Cluj ]