Acum 92 de ani la Alba-Iulia, în Ardeal, s-a produs evenimentul mult aşteptat timp de secole de toată suflarea româneasca –Marea Unire. 1 decembrie 1918 reprezintă actul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii . 1 decembrie a devenit după 1989 zi naţională a României.
      Marea Unire din 1918 a fost o operă benefică pentru România şi pentru românii din toate provinciile Muntenia, Ardeal, Basarabia şi Bucovina . Aceasta a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Iată ce remarcă, în acest context, istoricul academician Florin Constantiniu: "Măreţia acestei zile stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este faptă istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstatelă: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional. O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional". Citat încheiat.
    Procesul istoric în urma căruia toate provinciile locuite de români s-au unificat în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România, a fost determinat de trei factori principali: contextul ideologic, politic şi militar european, prezenţa pe scara largă a sentimentului naţional în rândul populaţiei româneşti şi actiunea politică decisa a elitelor din Regat si din Austo-Ungaria. Prabusirea militara a Puterilor Centrale si afirmarea principiilor democratice la sfarsitul răboiului au reprezentat un factor hotârător în evoluţia spre ideea unificarii. Prima provincie care s-a alipit Romaniei a fost Basarabia, la 27 martie 1918. 

jurnaltv.md

    Comisia Electorală Centrală a încheiat numărarea tuturor proceselor verbale. Potrivit datelor CEC, după procesarea a 100% din numărul total de procese verbale, PCRM - 39,3%, PLDM - 29,4%, PD - 12,7%, PL - 10%. Potrivit datelor finale, PCRM are 42 mandate, PLDM - 32, PD - 15 şi PL - 12.
     UNIMEDIA precizează că în acest moment, PLDM, PL și PDM pot forma Guvernul, pot alege președintele Parlamentului, dar nu pot alege președintele țării. Pentru desemnarea șefului statului, majoritatea democratică are nevoie de 61 de mandate.  

unimedia.md 

    Comisia Electorală Centrală a primit datele cetățenilor care au votat peste hotare, la misiunile diplomatice ale R. Moldova din străinătate. Conform sursei, în total, au votat 65 200 cetățeni. Dintre aceștia, pentru PLDM au votat - 31 965 voturi; PL - 16299 voturi; PDM - 5693 voturi; PCRM - 4351 voturi.
    Din datele de peste hotare rezultă că Partidului Liberal Democrat îi revin 2 mandate din aceste voturi, Partidului Liberal - 1 mandat, iar cel de-al patrulea PDM sau PCRM.

 unimedia.md

   Un număr record de cetățeni ai Republicii Moldova au votat peste hotare la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010. Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat pentru UNIMEDIA că numărul alegătorilor din străinătate a ajuns la 64 450, ceea ce cântărește 4 mandate.
    Ciocan a menționat că nu se cunosc încă preferințele electorale ale alegătorilor de peste hotare, însă aceste informații ar putea fi cunoscute pe parcursul zilei de astăzi, 29 noiembrie.
    Menționăm că, la moment, din cele 93,5% din voturi procesate PCRM deține 40,98%, PLDM - 28,39%, PDM - 13,03%, PL - 9,02%, iar  AMN - 2,1% și nu trece pragul electoral.

unimedia.md