O ghirlanda de lumini se aprinde brusc pe cer. Becurile incep sa palpaie si dupa cateva secunde se sting. Toata tara ramane in bezna. Situatia se repeta in intreaga lume. Un an mai tarziu situatia nu se schimba. Se inregistreaza milioane de morti, iar civilizatia noastra se apropie de sfarsit. Cauza, o puternica furtuna solara. Este o descriere scoasa parca dintr-un film apocaliptic de la Hollywood dar din pacate ar putea sa nu fie fictiune, noteaza vineri ziarul ABC. Face parte din raportul publicat acum doi ani de Academia Nationala de Stiinte a SUA (NAS) finantata de NASA. Studiul avertizeaza ca uriase fascicole de plasma provenite din Soare a putea atinge planeta noastra, in 2012 sau 2013, cand activitatea astrului rege va atinge varful ca parte a ciclului solar de unsprezece ani. Este greu sa se intample asa ceva, dar exista o posibilitate reala. Actuala dependenta de electronica si de comunicatiile prin satelit presupune ca o ampla furtuna spatiala sa provoace de 20 de ori mai multe pagube economice decat uraganul Katrina. Daca ceva asemanator s-ar intampla, am avea vreo sansa? Cercetatorii de la Universitatea din Bardford cred ca da, cu conditia sa nu fim luati prin surprindere si sa fim alertati timpuriu pentru a putea lua masuri. In acest sens se lucreaza deja la dezvoltarea unui nou sistem pentru a prezice marile miscari solare. Furtunile solare implica eliberarea de uriase cantitati de gaz fierbinte si de forte magnetice in spatiu la o viteza de 1.600.000 de kilometri pe ora. Desi marile eruptii solare intarzie in mod normal sa ajunga pe Pamant, catastrofa s-ar putea precipita, avand in vedere ca una dintre cele mai mari, cea inregistrata in 1859, a atins planeta noastra in doar 18 ore (denumita 'Evenimentul Carrington', de la astronomul britanic care l-a masurat si care a provocat un colaps in majoritatea retelelor mondiale de telegrafie). Fulgerele solare care ar putea provoca atatea pagube nu ar dura decat cateva minute. Pana acum predictiile meteorologice solare nu s-au facut decat manual. Expertii cauta imagini pe satelit in doua dimensiuni ale Soarelui si evalueaza probabilitatea unei activitati viitoare. Insa echipa de la Centrul de Computerizare Vizuala al Universitatii Bradford, Marea Britanie, a creat primul sistem accesibil de predictie automatizata, folosind imagini in 3D generate de satelitul NASA si al Agentiei Spatiale Europene (ESA), Observatorul Solar si Heliosferic (SOHO). Sistemul Bradford de Predictie Automatizata a Activitatii Solare, denumit ASAP, din engleza "As soon as posible", deja folosit de NASA si de ESA, identifica si clasifica petele solare. Sistemul este capabil sa prezica cu precizie o furtuna solara cu sase ore inainte iar echipa lucreaza pentru a obtine o predictie similara si pentru marile eruptii solare viitoare. "Predictia meteorologica solara este inca in stadiu incipient, probabil acolo unde se aflau prognozele meteo de acum 50 de ani. Totusi, sistemul nostru este un mare pas inainte", a explicat profesorul Rami Qahwaji, care conduce cercetarile. Potrivit lui, "crearea unui sistem automatizat se poate lucra in timp real, deschizand posibilitatea unei predictii mult mai rapide". Pe de alta parte, oamenii de stiinta cred ca noul satelit al NASA, Observatorul Dinamic Solar (SDO), care a intrat in functiune in luna mai, va urmari in detaliu activitatea solara si va spori capacitatea de predictie.
Reprezentantii gigantului Google Inc. au anuntat o imbunatatire majora a motorului de cautare, care promite sa reduca timpul dedicat unei cautari, afisand rezultatele pe masura ce termenul cautat este scris de catre utilizator. Google Instant, asa cum a fost numit noul feature prezentat in cadrul unei conferinte de presa organizate la Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, va economisi 350 de milioane de ore din timpul utilizatorilor, in urmatorul an. Cateva secunde pierdute conteaza in online Potrivit unui sondaj demarat de Gomez Inc., care monitorizeaza performantele din Internet, aproape o treime din utilizatori spun ca nu asteapta mai mult de 5 secunde pentru a li se afisa o anumita pagina. 27% dintre utilizatori afirma ca viteza redusa de incarcare a unui site ii face sa intre pe site-urile concurente. Cum functioneaza Google Instant Pentru a pune pe picioare acest sistem, inginerii de la Google au fost nevoiti sa apeleze la toate datele colectate pana acum cu privire la comportamentul utilizatorilor de Internet, pentru a anticipa cele mai frecvente cautari bazate pe litere, numere si simboluri si combinatii intre acestea. Conform datelor detinute de Google, un internaut petrece in medie noua secunde pentru fiecare interogare si alte 15 secunde pentru selectarea rezultatului dorit. Daca nu sunt disfunctionalitati la nivelul furnizorului de servicii de Internet, Google poate citi, procesa si afisa rezultatele interogarii in putin peste o secunda. Anticipand ceea ce cauta un user si permitandu-i sa dea click imediat pe un rezultat relevant fara a mai apasa tasta "Enter", Google se astepta sa reduca cu pana la 5 secunde timpul dedicat unei cautari. Ce poate pierde Google Intrebata daca exista posibilitatea ca Google sa piarda click-uri pe reclamele afisate in paginile de rezultate, Marissa Mayer, vice presedinte la Google, a declarat ca testele preliminare au aratat ca nu se va intampla acest lucru. O alta problema ridicata la conferinta de presa tinuta de Google a fost legata de impactul noului sistem asupra optimizarilor pentru motoarele de cautare (search engine optimization), prin care publisherii se asigura ca site-urile lor sunt afisate cat mai sus. Ca raspuns, unul dintre inginerii Google a afirmat ca ordinea de afisare a rezultatelor nu a fost schimbata, insa a completat ca noul feature ar putea schimba, in timp, comportamentul utilizatorului, in moduri greu de prevazut. Google Instant este disponibil momentan numai pe domeniile din SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Spania si Rusia, urmand ca in urmatoarele luni sa fie implementat si pe celelalte domenii.
Viscerele politice ale lui Vladimir Voronin zambesc fericit: i-a mai pacalit inca o data proprii concetateni. Batranul general sovietic de militie si-a vazut visul cu ochii: mamaliga moldoveneasca nu a explodat! S-a inmuiat dupa propaganda unui Lenin care inca mai rade, neinmormantat crestineste! Urmasii lui Bogdan si ai lui Stefan nu au iesit "la vot". Referendumul constitutional este virtual invalidat, iar initiativele democratilor de la Chisinau sunt practic anulate. Moldova, inapoi in buzunarul Kremlinului"Maretei Rusii nu-i mai plac vinurile noastre, nici merele crescute in fosta ei 'gradina infloritoare'. Ea are accese de isterie si actioneaza cu cruzime cand una din fostele ei 'surori mai mici misca in front' si prefera imbratisarilor ei Uniunea Europeana si (sau) NATO", spune Constantin Tanase, intr-un inspirat editorial din editia de joi, 2 septembrie, a ziarului Timpul. Santajul vinului si al fructelor si-a facut datoria. Santajul economic si amenintarea fortelor "pacificatoare" rusesti de la Nistru au mai castigat o data. Rusia a mai aratat inca o data cine pe cine stapaneste in arealul pruto-nistrean. Si chiar daca nu este vorba despre alegerea vreunui partid sau a unei doctrine (cu atat mai mult a unor reprezentanti in Parlament), "sovietistii" de la Chisinau grupati sub stindardul unui fantomatic Partid Comunist au reusit o victorie amara pentru romani si extrem de dulce pentru panslavismul moscovit. Referendumul de la Chisinau avea menirea de a "alege apele" pentru a statua modalitatea de alege presedintele statului: fie de catre popor (ca in cazul majoritatii natiunilor europene) fie prin votul majoritatii parlamentare (alese pe liste de partid). Rata scazuta a participarii (sub 30%) a invalidat in mod oficial referendumul. Nici macar Dan Dungaciu, noul cetatean moldovean si consilier prezidential la Chisinau, nu poate sa ne spuna ce se va mai intampla. Poate ca o alta politica externa bucuresteana, croita de pamanteni nu de "marinari" le-ar fi adus fratilor de peste Prut mai multa coerenta politica. Suntem, totusi, singura tara din estul Europei care nu reuseste sa proiecteze o politica coerenta fata de conationalii nostri !
Presa franceză şi cea italiană au pus tunul pe romii din România şi autorităţile de la Bucureşti, în Slovacia o familie de ţigani a fost masacrată de un psihopat, în Ungaria extrema dreaptă cere alungarea romilor din oraşe. Deşi problemele nu sunt noi, Comisia Europeană a lansat primul program vizând romii abia în aprilie 2010. Cheltuirea miliardele de euro puse la dispoziţia statelor are o eficienţă mult mai greu cuantificabilă decât în cazul proiectelor lucrative. Potrivit “The Economist”, costul anual al eşecului integrării romilor este de 5,7 miliarde de euro. “Dacă argumentele umanitare nu sunt suficiente, poate cele economice şi demografice pot avea efect”, scrie revista britanică despre politicile dedicate romilor în Europa. Deşi oficialii de la Bruxelles ştiau că aderarea României şi Bulgariei la UE, în 2007, va duce la sporirea comunităţii rome din UE cu circa 40%, Comisia Europeană anunţa, cu emfază, abia în 2010, redactarea primului program politic dedicat acestei minorităţi. Este vorba de Comunicarea privind integrarea economică şi socială a romilor în Europa. În acest document, Comisia arată că instrumentele legislative pe care le are la dispoziţie sunt directiva privind libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE, directiva împotriva discriminării şi decizia pentru combaterea discriminării, rasismului şi xenofobiei, adică o legislaţie foarte generală, în care guvernele de la Paris şi Roma găsesc uşor lacune. Dacă legislaţia specifică este ca şi inexistentă, nu acelaşi lucru se poate spune despre fondurile UE. Bruxelles-ul pune la dispoziţia statelor membre Fondul Social European (75 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013). 12 state au anunţat măsuri specifice pentru romi finanţate din FSE. Franţa nu este printre ele. O parte din noile state membre ale UE au investit în proiecte destinate romilor 27% din aceste fonduri. România, Cehia, Polonia, Slovacia şi Spania au alocat 172 milioane de euro pentru activităţi dedicate romilor. România şi Ungraia au alocat 50% din fondurile sociale care le-au revenit. În Irlanda, procentul a fost de 99,5%. Cât de eficient sunt investite aceste fonduri ţine de autorităţile fiecărui stat. Lor le revine sarcina de a verifica modul de cheltuire a banilor europeni, Comisia efectuând doar controale aleatorii. Lipsite dintotdeauna de lideri, comuniăţile rome nu pot gestiona ele însele fondurile. În unele state membre, puţine fonduri europene sunt direcţionate către romi. Spre exemplu, în cadrul iniţiativei EQUAL, implementată până în 2008, Germania, Italia şi Franţa au investit doar 1% din fonduri pentru acţiunile dedicate romilor. Un document al Comisiei Europene, redactat în timpul actualei campanii securitare din Franţa, arată că România a alocat de peste 20 de ori mai mulţi bani în proiecte de integrare a romilor, finanţate prin Fondul Social European, decât a făcut-o Franţa (33.045.853 de euro, faţă de 1.476.400 euro).
Cite ori v-ati privit in oglinda cautind imperfectiunile propriului corp si v-ati simtit nefericit. Cite ori ati lasat miinele in jos in fata unor probleme, neregularitati le serviciu sau v-ati iritat ca nu reusiti nimic. In acele momente uitam de lucrurile cele mai importante, viata, sanatatea si ne simtim nefericiti din cauza unor maruntisuri trecatoare. Viata e una si trebuie traita din plin neprivind la orice. Priviti urmatorul video ca sa intelegeti cit de fericiti sunteti.
O ghirlanda de lumini se aprinde brusc pe cer. Becurile incep sa palpaie si dupa cateva secunde se sting. Toata tara ramane in bezna. Situatia se repeta in intreaga lume. Un an mai tarziu situatia nu se schimba. Se inregistreaza milioane de morti, iar civilizatia noastra se apropie de sfarsit. Cauza, o puternica furtuna solara.
Reprezentantii gigantului Google Inc. au anuntat o imbunatatire majora a motorului de cautare, care promite sa reduca timpul dedicat unei cautari, afisand rezultatele pe masura ce termenul cautat este scris de catre utilizator.
Viscerele politice ale lui Vladimir Voronin zambesc fericit: i-a mai pacalit inca o data proprii concetateni. Batranul general sovietic de militie si-a vazut visul cu ochii: mamaliga moldoveneasca nu a explodat! S-a inmuiat dupa propaganda unui Lenin care inca mai rade, neinmormantat crestineste! 
Presa franceză şi cea italiană au pus tunul pe romii din România şi autorităţile de la Bucureşti, în Slovacia o familie de ţigani a fost masacrată de un psihopat, în Ungaria extrema dreaptă cere alungarea romilor din oraşe. Deşi problemele nu sunt noi, Comisia Europeană a lansat primul program vizând romii abia în aprilie 2010. Cheltuirea miliardele de euro puse la dispoziţia statelor are o eficienţă mult mai greu cuantificabilă decât în cazul proiectelor lucrative. Potrivit “The Economist”, costul anual al eşecului integrării romilor este de 5,7 miliarde de euro. “Dacă argumentele umanitare nu sunt suficiente, poate cele economice şi demografice pot avea efect”, scrie revista britanică despre politicile dedicate romilor în Europa. Deşi oficialii de la Bruxelles ştiau că aderarea României şi Bulgariei la UE, în 2007, va duce la sporirea comunităţii rome din UE cu circa 40%, Comisia Europeană anunţa, cu emfază, abia în 2010, redactarea primului program politic dedicat acestei minorităţi. Este vorba de Comunicarea privind integrarea economică şi socială a romilor în Europa. În acest document, Comisia arată că instrumentele legislative pe care le are la dispoziţie sunt directiva privind libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE, directiva împotriva discriminării şi decizia pentru combaterea discriminării, rasismului şi xenofobiei, adică o legislaţie foarte generală, în care guvernele de la Paris şi Roma găsesc uşor lacune. Dacă legislaţia specifică este ca şi inexistentă, nu acelaşi lucru se poate spune despre fondurile UE. Bruxelles-ul pune la dispoziţia statelor membre Fondul Social European (75 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013). 12 state au anunţat măsuri specifice pentru romi finanţate din FSE. Franţa nu este printre ele. O parte din noile state membre ale UE au investit în proiecte destinate romilor 27% din aceste fonduri. România, Cehia, Polonia, Slovacia şi Spania au alocat 172 milioane de euro pentru activităţi dedicate romilor. România şi Ungraia au alocat 50% din fondurile sociale care le-au revenit. În Irlanda, procentul a fost de 99,5%. Cât de eficient sunt investite aceste fonduri ţine de autorităţile fiecărui stat. Lor le revine sarcina de a verifica modul de cheltuire a banilor europeni, Comisia efectuând doar controale aleatorii. Lipsite dintotdeauna de lideri, comuniăţile rome nu pot gestiona ele însele fondurile. În unele state membre, puţine fonduri europene sunt direcţionate către romi. Spre exemplu, în cadrul iniţiativei EQUAL, implementată până în 2008, Germania, Italia şi Franţa au investit doar 1% din fonduri pentru acţiunile dedicate romilor. Un document al Comisiei Europene, redactat în timpul actualei campanii securitare din Franţa, arată că România a alocat de peste 20 de ori mai mulţi bani în proiecte de integrare a romilor, finanţate prin Fondul Social European, decât a făcut-o Franţa (33.045.853 de euro, faţă de 1.476.400 euro).