În timpul conferinţei de presă, împreună cu prim-ministrul Moldovei, Vlad Filat, Merkel a declarat că consiliul de administraţie al reformei privind consolidarea Economic European emis de către Comisia Europeană este una dintre măsuri eficiente pentru creşterea transparenţei bilanţul diferite ţări, cu premisa de a nu încălca suveranitatea de stat.

[Cri.cn]

 Dupa aproape un an Chişinăul a primit acceptul părţii române privind numirea lui Iurie Reniţă în funcţia de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, au declarat surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Nominalizarea era cu atât mai aşteptată, cu cât noul ambasador al României la Chişinău, Marius Lazurca, şi-a prezentat deja scrisorile de acreditare. Ocuparea celor două posturi de ambasador, la Chişinău şi respectiv Bucureşti, este considerată o etapă esenţială pentru consolidarea relaţiilor bilaterale, care au început o detensionare treptată după venirea la putere în ţara vecină a Alianţei pentru Integrare Europeană.

Întrebat când va semna decretul prezidenţial de numire a lui Iurie Reniţă în funcţia de ambasador, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a spus că aşteaptă mai întâi o hotărâre a Guvernului în acest sens.

Iurie Reniţă are 52 de ani şi este de profesie ziarist. A făcut parte din prima promoţie a studenţilor din Republica Moldova la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din România. În perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova în Statele Unite, iar ulterior, în 1999 a fost consilier al ministrului de externe Nicolae Tăbăcaru. Iurie Reniţă a lucrat şi la misiunea OSCE din Croaţia, în perioada 1999-2003. În prezent este manager la compania American Tabacco.

Publicat în Monitorul Oficial nr 91, 20 aprilie 2010 Decretul Preşedintelui Consiliului de Miniştri din 1 aprilie 2010 privind programul de tranziţie a fluxurilor de intrare a lucrătorilor sezonieri străini şi a altor grupuri în stat pentru anul 2010. Sunt permise în Italia, din cauza ocupării forţei de muncă sezoniere, cetăţenii non-UE străini care locuiesc în străinătate într-o cotă maximă de 80.000 de unitati, pentru a fi distribuite între regiuni şi provincii autonome de către Ministerul Muncii şi Politicii Sociale.

Taxa acoperă:

a) de angajaţi sezonieri din afara UE-Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Kosovo, Croatia, India, Ghana, Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka şi Ucraina;
b) angajaţi sezonieri din următoarele ţări non-UE care au semnat sau sunt pe cale de a semna acorduri de cooperare în domeniul migraţiei: Tunisia, Albania, Maroc, Republica Moldova şi Egipt;
c) cetăţenii non-UE străini care deţin un permis de şedere pentru muncă sezonieră în anii 2007, 2008 sau 2009.

Vlad Bercu scrie în Economist că Republica Moldova devine o ţară tot mai scumpă. Populaţia necăjită se aştepta la schimbări radicale de la noua guvernare. E clar că este o iluzie să crezi că pe timp de criză lucrurile se pot schimba şi radical, şi rapid, scrie ziaristul. Însă felul cum a fost gestionată situaţia după majorările de tarife de la mijlocul lunii ianuarie nu a avut nimic comun cu criza. Bâlbâiala de care s-a dat dovadă în stabilirea compensaţiilor, întârzierea plăţii acestora, dar şi formlităţile birocratice au întărit neîncrederea populaţiei, conchide Vlad Bercu.

Valentina Baciu scrie în Timpul că fostul ministru al Educaţiei, Victor Ţvircun, ar putea fi obligat să întoarcă statului cel puţin şase mii de euro pentru că nu a executat mai multe hotărâri judecătoreşti în cazul unor angajaţi pe care i-a demis ilegal. Opt cauze au ajuns la CEDO, iar pentru a evita condamnarea R. Moldova în trei cazuri agentul guvernamental Vladimir Grosu a încheiat tranzacţii amiabile în urma cărora statul se obligă să achite reclamanţilor 6 mii 400 de euro.

Cornel Ciurea scrie în Capitala că parada militară din 9 mai de la Moscova din punct de vedere politic, este importantă pentru Rusia, dar nu şi pentru Moldova. În se pare că Moldova, încearcă un joc subtil. La Moscova va pleca preşedintele Mihai Ghimpu, ceea ce înseamnă că Moldova participă prin cel mai înalt demnitar al său. În acelaşi timp, militarii de la Ministerul Apărării nu se vor deplasa la Moscova, fapt care reprezintă o desolidarizare de corul general. Motivul invocat – lipsa banilor – este probabil unul plauzibil, dar el reflectă şi o vădită lipsă de interes faţă de eveniment.

Andrei Ivanţoc fost deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, judecat cu o sentință de detenție pe viață a declarat într-un interviu pentru Capitala că „adevărul despre războiul de la Nistru, ca și cel din 7 aprilie, rămâne încă a fi elucidat”. Dacă fostul preşedinte Voronin și cei din anturajul său nu vor fi pedepsiți, este de părere Ivanţoc, Alianţa pentru Integrare Europeană va pierde încrederea noii generații.

 Diana Răileanu - europalibera.org