„Trebuie să ne răsuflecăm mînecile şi să ne pregătim pentru o luptă corp la corp” 

Interviu cu Anatol Arhire, deputat în Parlament, liderul filialei Ungheni a Partidului Liberal

Faceţi parte din Parlamentul cu cea mai scurtă durată de viaţă pînă acum. Totuşi, bănuiesc, aţi reuşit să vă faceţi o anumită impresie despre activitatea legislativului, aţi acumulat o anumită experienţă.

• Ei, experienţă e prea tare spus. Dar am învăţat cîte ceva. Am studiat Regulamentul de funcţionare a Parlamentului, Legea cu privire la Guvern şi, desigur, Legea cu privire la statutul deputatului. Trebuie să le cunoşti. E o obligaţie morală, reieşind din statutul pe care-l am. De asemenea, am fost martor la toate evenimentele de ultimă oră, am înţeles care e starea de spirit, care-i atmosfera.

Şi care-i atmosfera în Parlament?

• E o atmosferă apăsătoare, necolegială. De regulă, cînd ne întîlneam, reprezentanţii fracţiunilor din opoziţie, ne salutam, comunicam. Cum apărea fracţiunea majoritară, vedeam pe feţele lor nemulţumiri. Se simte că acolo există doar vocea unei singure persoane. Nu poţi nici să respiri fără ştirea atotputernicului. Acest lucru se observă şi în pauze, şi în şedinţele în plen şi chiar înainte de începerea şedinţelor. Vreau să aduc un exemplu. Voronin vine totdeauna cu 2-3 minute înainte de a începe şedinţa în plen. La apariţia lui în sală, toată echipa de „starogvardeiţî” se ridică în piciocare, de parcă ai apăsa pe un buton. Acest mecanism funcţionează ireproşabil. Cei mai tineri se ridică mai încet, cu întîrziere. Sau un alt exemplu: în discursul său de la inaugurarea Parlamentului Ion Călin alias Ivan Calin, a spus de trei ori „datorită preşedintelui R.Moldova” şi de fiecare dată garda veche a aplaudat cu mîinile ridicate. Cei mai tineri – cu mîinile lăsate în jos şi cu un sonor foarte redus.  La ei nu se mişcă nimic, nu se spune nimic, nu se declară nimic fără ştirea atotputernicului sau împăratului.

Aceleaşi învinuiri au fost aduse de către preşedintele Vladimir Voronin în adresa partidelor de opoziţie. Dînsul spunea că şi în aceste formaţiuni totul se face la indicaţia liderului de partid. 

• Nu este aşa. A văzut, probabil, toată lumea că la microfonul Parlamentului nu ieşea doar Mihai Ghimpu. A ieşit şi Anatol Şalaru, şi Corina Fusu, şi Ana Guţu. Apropo, am avut trei întîlniri cu Vladimir Voronin – dînsul a binevoit să vină la şedinţele fracţiunii noastre. Da, a încercat să spună că la noi e dictatură. I-am demonstrat contrariul: toţi ne-am expus părerea.

Pînă la alegerea preşedintelui, în internet se vehiculau cîteva nume din opoziţie, care ar putea să trădeze. Printre acestea figura şi numele dumneavoastră.

• Da, a apărut şi numele meu. Interesant e faptul că nimeni nu m-a abordat fie telefonic, fie verbal, fie în stradă. Chiar aşteptam. Dar n-as fost. Probabil, îmi cunsoc viziunile şi ştiau că nu au nici o şansă. Plasarea numeluiu meu pe internet cred că este continuarea unui plan diabolic. Atunci, apăruse în „Moldova Suverană” un articol, în care se afirma că m-am dus cu o echipă înarmată de liberali să distrug vama şi punctul de trecere de la Sculeni. Ulterior, acest subiect a fost preluat şi de „Comunistul”, unde era învinuit şi unul dintre feciorii mei precum că ar face parte dintr-o mişcare neofascistă, „Noua dreaptă”, din România. Aceştia-s ei, acestea-s practicile de care nu se pot debarasa. Se vede că li se mai deteriorează raţiunea şi în acele clipe...

Citeşte mai departe...

Partidul Piraţilor din Suedia (Piratpartiet) , care militează pentru legalizarea schimbului de materiale protejate de copyright pe Internet , a intrat în Parlamentul European.Potrivit rezultatelor definitive ale alegerilor europene de din Suedia, Partidul Piraţilor a obţinut peste 7 % dintre voturi. Înfiinţat în 2006, partidul, care a făcut senzaţie în campania electorală din Suedia, a înregistrat o triplare a numărului de susţinători după condamnarea la un an de închisoare a patru responsabili ai site-ului suedez de schimb de fişiere Pirate Bay.

Nu puteam să nu scriu despre această victorie unicală şi extraordinară, un fenomen care a luat naştere în Suedia dar care nu e nici pe departe primul de genul său. În mai multe stale europene s-au fomat mai multe partide de acest gen şi chiar dacă nu au intrat acuma în Parlamentul European au acaparat mai multă outere şi mai ales atenţie pe plan naţional. În sfîrşit vedem o persoană inteligentă din punct de vedere informatic în conducerea Europei, care ştie ce e asta libera informaţie, îi sunt familiari termenii GPL, Creative Commons, Open Source, Linux şi visul caruia e să educe cît mai multe persoane spre informaţia GRATUITĂ fară de interesele multinaţionalelor murdare!

TRĂIASCĂ PARTIDUL PIRAŢILOR! Trăiască informaţia gratuită!

Şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu susţine că afirmaţia din presa de la Chişinău, potrivit căreia, cetăţenii moldoveni ar trebui să dovedească - pentru a obţine viză - că au un cont bancar cu minim 500 de euro este "total falsă" şi că România nu cere depozite bancare cetăţenilor moldoveni.

Ziua Mondială a Mediului Inconjurător se sărbătoreşte pe data de 5 iunie in mai bine de 100 de ţări. A fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentry celebrarea Conferinţei „Ecologia Umană” de la Stockholm şi reprezintă elemental cel mai important al Programului Ecologic al Naţiunilor Unite. Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă un imbold pentru oamenii de pe tot Pămîntul de a acţiona împreună pentru păstrarea moştenirii naturale de care dispunem pentru generaţiile viitoare.Cea mai gravă şi mai actuală problemă care se ridică la etapa actuală este încălzirea climatică.  Astfel, concentraţia de bioxid de carbon din atmosferă este cea mai ridicată din ultimii 600.000 de ani iar ritmul in care aceasta creşte se accelerează. Schimbarea climatului se vede cel mai bine in zonele polare : zone îngheţate de secole se topesc mai repede decît a fost anticipat afectînd atît oamenii din regiune care depind de mediul din jurul lor nu doar pentru hrană ci şi pentru a-şi menţine identitatea culturală, cît şi animalele a căror habitat este ameninţat.

Dar problema nu se reduce la zona arctică. Toate regiunile planetei sunt interconectate. Polii afectează clima de pe întreg globul. Pe măsură ce gheaţa se topeşte nivelul mărilor şi oceanelor creşte, iar locuitorii insulelor şi oraselor de pe ţărmul acestora riscă să fie inundate. Fenomenele meteorologice extreme se multiplică.

Doar 2,5% din apa de pe planeta este apă dulce iar două treimi din aceasta se află stocată în gheţari şi la poli. Topirea acestora ridică probleme legate de rezervele de apă dulce din viitor. Pentru o treime din populaţia globului care trăieşte in zone afectate de secetă încălzirea globală înseamnă accentuarea deşertificării, insecuritate alimentară dar şi probleme de sănătate. De aceea ar trebui să ne pese tuturor de ceea ce se intîmplă cu gheaţa de la poli,
indiferent in ce parte a planetei ne aflăm, căci Pămîntul este un tot întreg.

Ce poate face oricine? Citeşte mai departe!