Julian Assange şi-a făcut ieri o apariţie spectaculoasă la balconul ambasadei Ecuadorului de la Londra, arătându-se hotărât să nu se predea. Tot astăzi, publicaţia Daily Mail scrie că Marea Britanie a cheltuit deja mai mult de un milion de lire sterline (1,57 milioane de dolari) pe afacerea legată de fondatorul controversatului site WikiLeaks.

 Julian Assange nu a mai avut apariţii publice de câteva luni şi s-a refugiat pe 19 iulie la ambasada Ecuadorului din capitala britanică. El a ţinut să le mulţumească militanţilor WikiLeaks, familiei şi mai ales ţărilor din America de Sud şi Centrală care îl susţin, Ecuadorul pronunţându-se "pentru dreptate".

A vorbit apoi despre libertatea presei în lume, cerând preşedintelui Obama să "facă alegerea bună" şi Statelor Unite "să înceteze vânătoarea de vrăjitoare împotriva WikiLeaks". Assange a mai cerut eliberarea soldatului american Bradley Manning, arestat în 2010 şi suspectat că a furnizat WikiLeaks mii de telegrame diplomatice americane publicate de reţea.


Julian Assange a menţionat şi grupul rus Pussy Riot - ale cărui trei membre au fost condamnate săptămâna trecută la doi ani de închisoare pentru că au cântat într-o biserică o rugăciune anti-Putin. Acestea s-ar număra printre victimele încălcării dreptului la liberă exprimare. "WikiLeaks este ameninţat, ca şi libertatea de expresie şi sănătatea societăţilor noastre", a spus el.

Nu a făcut însă nici cea mai mică referire la motivele pentru care britanicii vor să-l extrădeze în Suedia: Assange trebuie să răspundă în faţa justiţiei în privinţa acuzaţiilor de viol şi agresiune sexuală formulate de două tinere. Nu a spus nici dacă se va preda, însă avocatul său, fostul judecător spaniol Baltasar Garzon, a arătat că Assange este "combativ în lupta sa juridică" şi intenţionează în continuare să ceară Marii Britanii să-l lase să iasă din ţară fără a-l aresta.

Foreign Office a declarat că evenimentele de duminică "nu schimbă cu nimic poziţia noastră". Purtătorul de cuvânt a menţionat o declaraţie a lui William Hague de joi, arătând că nu poate fi vorba ca Assange să fie lăsat să iasă liber din ţară, dar că Marea Britanie vrea să găsească o soluţie diplomatică la această problemă.

Mama lui Assange a considerat la Sydney că este foarte realist'ca fiul ei să poată merge în cele din urmă în Ecuador. Ea declarat la postul TV ABC 24 că Julian Assange are miliarde de susţinători în toată lumea, în timp ce Statele Unite şi aliaţii lor sunt practic singuri în această afacere". Mama lui Assange a adăugat că, odată ajuns în Ecuador, fiul ei ar putea face alpinism şi şi-ar putea continua munca de ziarist de investigaţie.

UPDATE: Marea Britanie a cheltuit până acum peste un milion de lire sterline pentru afacerea Assange

Marea Britanie a cheltuit deja mai mult de un milion de lire sterline (1,57 milioane de dolari) pe afacerea legată de fondatorul controversatului site WikiLeaks, Julian Assange, susţin experţii citaţi de publicaţia Daily Mail.

În estimarea lor, aceştia au luat în considerare costurile procedurilor juridice în dosarul extrădării lui Assange în Suedia, care se află în atenţia justiţiei londoneze de la sfârşitul anului 2010, precum şi cheltuielile cu poliţia, inclusiv patrulele la intrarea în Ambasada Ecuadorului din Londra, unde australianul de 41 de ani se ascunde de la cererea depusă pentru azil politic la 19 iunie.

De îndată ce va îndrăzni să părăsească teritoriul Ambasadei Ecuadorului, fondatorul WikiLeaks riscă să fie arestat şi extrădat în Suedia, unde este suspectat de crime de natură sexuală. Ministerul britanic de Externe nu intenţionează să-i permită lui Assange să părăsească liber Regatul Unit, în ciuda presiunilor internaţionale.

Cu toate acestea, cabinetul de miniştri britanic se teme că ecuadorienii, care i-au acordat azil politic, vor încerca să-l scoată pe australian din ambasadă. În principiu, acestuia i s-ar putea oferi un vehicul cu numere de înmatriculare diplomatice sau statut de personal diplomatic, ori chiar ar putea fi scos în secret cu ajutorul unui container pentru corespondenţa diplomatică, protejată de legislaţia internaţională, comentează presa din Albion.

Această ultimă metodă nu are însă garanţia succesului, întrucât nimic nu îi împiedică pe britanici să recurgă la dispozitive de radiaţie termică, care să detecteze prezenţa unui corp uman în valiza diplomatică, la un control de rutină. În 1984, în acest mod a fost dejucată tentativa de răpire a fostului ministru nigerian pentru transporturi Umaru Dikko, care fusese făcut "pachet" şi băgat în corespondenţa diplomatică.

Sursa: Agerpres