„Trebuie să ne răsuflecăm mînecile şi să ne pregătim pentru o luptă corp la corp” Interviu cu Anatol Arhire, deputat în Parlament, liderul filialei Ungheni a Partidului Liberal Faceţi parte din Parlamentul cu cea mai scurtă durată de viaţă pînă acum. Totuşi, bănuiesc, aţi reuşit să vă faceţi o anumită impresie despre activitatea legislativului, aţi acumulat o anumită experienţă.
- Ei, experienţă e prea tare spus. Dar am învăţat cîte ceva. Am studiat Regulamentul de funcţionare a Parlamentului, Legea cu privire la Guvern şi, desigur, Legea cu privire la statutul deputatului. Trebuie să le cunoşti. E o obligaţie morală, reieşind din statutul pe care-l am. De asemenea, am fost martor la toate evenimentele de ultimă oră, am înţeles care e starea de spirit, care-i atmosfera.
Şi care-i atmosfera în Parlament?
- E o atmosferă apăsătoare, necolegială. De regulă, cînd ne întîlneam, reprezentanţii fracţiunilor din opoziţie, ne salutam, comunicam. Cum apărea fracţiunea majoritară, vedeam pe feţele lor nemulţumiri. Se simte că acolo există doar vocea unei singure persoane. Nu poţi nici să respiri fără ştirea atotputernicului. Acest lucru se observă şi în pauze, şi în şedinţele în plen şi chiar înainte de începerea şedinţelor. Vreau să aduc un exemplu. Voronin vine totdeauna cu 2-3 minute înainte de a începe şedinţa în plen. La apariţia lui în sală, toată echipa de „starogvardeiţî” se ridică în piciocare, de parcă ai apăsa pe un buton. Acest mecanism funcţionează ireproşabil. Cei mai tineri se ridică mai încet, cu întîrziere. Sau un alt exemplu: în discursul său de la inaugurarea Parlamentului Ion Călin alias Ivan Calin, a spus de trei ori „datorită preşedintelui R.Moldova” şi de fiecare dată garda veche a aplaudat cu mîinile ridicate. Cei mai tineri – cu mîinile lăsate în jos şi cu un sonor foarte redus. La ei nu se mişcă nimic, nu se spune nimic, nu se declară nimic fără ştirea atotputernicului sau împăratului.
Aceleaşi învinuiri au fost aduse de către preşedintele Vladimir Voronin în adresa partidelor de opoziţie. Dînsul spunea că şi în aceste formaţiuni totul se face la indicaţia liderului de partid.
- Nu este aşa. A văzut, probabil, toată lumea că la microfonul Parlamentului nu ieşea doar Mihai Ghimpu. A ieşit şi Anatol Şalaru, şi Corina Fusu, şi Ana Guţu. Apropo, am avut trei întîlniri cu Vladimir Voronin – dînsul a binevoit să vină la şedinţele fracţiunii noastre. Da, a încercat să spună că la noi e dictatură. I-am demonstrat contrariul: toţi ne-am expus părerea.
Pînă la alegerea preşedintelui, în internet se vehiculau cîteva nume din opoziţie, care ar putea să trădeze. Printre acestea figura şi numele dumneavoastră.
- Da, a apărut şi numele meu. Interesant e faptul că nimeni nu m-a abordat fie telefonic, fie verbal, fie în stradă. Chiar aşteptam. Dar n-as fost. Probabil, îmi cunsoc viziunile şi ştiau că nu au nici o şansă. Plasarea numeluiu meu pe internet cred că este continuarea unui plan diabolic. Atunci, apăruse în „Moldova Suverană” un articol, în care se afirma că m-am dus cu o echipă înarmată de liberali să distrug vama şi punctul de trecere de la Sculeni. Ulterior, acest subiect a fost preluat şi de „Comunistul”, unde era învinuit şi unul dintre feciorii mei precum că ar face parte dintr-o mişcare neofascistă, „Noua dreaptă”, din România. Aceştia-s ei, acestea-s practicile de care nu se pot debarasa. Se vede că li se mai deteriorează raţiunea şi în acele clipe...
Citeşte mai departe...
„Vulnerabilitata care se numeşte setea de putere, de a săruta chiar şi cel mai spurcat loc doar ca să mă agaţ de o funcţie, nu mă caracterizează. Vreau să mă avînt în luptă ca să salvăm R. Moldova de ciuma asta comunistă. O vom stîrpi-o la anticipate”.
Aţi refuzat să votaţi un preşedinte de ţară, provocînd astfel noi alegeri. Nu regretaţi deloc că a fost dizolvat Parlamentul? Or, nu se ştie dacă veţi mai ajuge încă odată deputat. - Înainte de a vă răspunde, vreau să fac o mică precizare: rog să vă exprimaţi corect, în contextul Constituţiei R. Moldova – am refuzat să votăm preşedintele R.Moldova, nu preşedintele de ţară, stimată doamnă Bacalu. Şi nu regret. Vă argumentez. În momentul dizolvării Parlamentului, conform legislaţiei, ni se cuvin şase salarii. Noi, fracţiunea Partidului Liberal, am decis în unanimitate să renunţăm la aceşti bani. Vulnerabilitata care se numeşte setea de putere, de a săruta chiar şi cel mai spurcat loc doar ca să mă agaţ de o funcţie, nu mă caracterizează. Vreau să mă avînt în luptă ca să salvăm R. Moldova de ciuma asta comunistă. O vom stîrpi-o la anticipate.
Care vă este dispoziţia acum, în ajunul începerii unei noi campanii electorale? Cu ce mesaj veţi veni către oameni? Trebuie să recunoaştem că acum, mai ales în satele noastre, foarte multă lume se informează doar de la „Moldova 1” şi au o viziune deja formată asupra evenimentelor de ultimă oră, o viziune care este în detrimentul partidelor de opoziţie.
- Sigur, după toate evenimentele ce au avut loc, cînd era deja clar că aşa-zisul vot de aur, pe care colegul meu de fracţiune, Ion Hadîrcă, îl numise votul ruşinii, nu va fi găsit, mi-am adunat colegii din conducerea filialei Ungheni şi le-am spus că trebuie să ne răsuflecăm mînecile şi să ne pregătim pentru o luptă corp la corp.
Acum să nu se înţeleagă că aveţi de gînd să vă luaţi la bătaie prin satele noastre.
- Nu, e vorba de o metaforă. Asta înseamnă că va fi o mobilizare şi mai şi. O mobilizare totală, cu responsabilităţi, cu un mesaj clar, cu deplasări, cu muncă asiduă.
„Lumea nu este obosită. Dimpotrivă, ar vrea să se mobilizeze, ar vrea să ne susţină pe noi, partidele de opoziţie. Merită să pornim lupta”.
Credeţi că toată lumea este dispusă să înceapă o nouă luptă? Or, nu a trecut atît de mult timp de la fostele alegeri şi oamenii sînt obosiţi.
- Ştiţi ce vreau să vă zic? Atunci cînd s-a pus la vot pentru prima oară candidatura doamnei Greceanîi şi a autogroparului Gropa, într-o pauză, o deputată din partea Partidului Comuniştilor ne-a spus: chiar dumneavoastră nu doriţi să plecaţi în concediu în luna august, cînd toată lumea se odihneşte? I-am răspuns răspicat: noi am fost două luni într-un concediu maraton şi sîntem atît de proaspeţi şi plini de forţe, că vrem să ne încăierăm din nou la anticipate. Lumea nu este obosită. Dimpotrivă, ar vrea să se mobilizeze, ar vrea să ne susţină pe noi, partidele de opoziţie.
Merită să pornim lupta şi am să vă spun de ce. La una din întîlnirile fracţiunii noastre cu Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu a propus ca Parlamentul să lucreze în continuare ca să reuşim să traducem în viaţă rezoluţia Consiliului Europei, care a fost destul de drastică faţă de conducerea comunistă. Trebuie făcute modificări la Codul electoral, la Codul audiovizual, la alte legi, pentru a le ajusta la cele din Uniunea Europeană. Voronin, văzînd că nu a obţinut ceea ce şi-a dorit, a spus: „Nu, vom face cînd voi vrea eu”.
L-aţi auzit personal afirmînd aceste lucruri?
- Voronin a fost de trei ori la farcţiunea Partidului Liberal. Prima dată a fost atunci cînd trebuiau să fie votaţi vicepreşedinţii Parlamentului. A venit şi a spus: eu vă dau un vicepreşedinte al Parlamentului. Ce înseamnă asta? Parlamentul e proprietea lui personală? Sau averea din curtea lui? S-a comportat obraznic. La a doua şedinţă a fracţiunii a venit exact cu aceleaşi maniere. Dar la a treia întîlnire am sesizat un lucru: Voronin a demonstrat că are capacităţi nu doar de dictator, ci şi de cerşetor. Efectiiv, a cerşit ca noi să participăm la vot, exprimîndu-se în felul următor: „Voi intraţi în cabină, votaţi şi scrieţi NU”. Se ruga să intrăm, spunea că ţara e într-o situaţie foarte grea, au scăzut importurile, exporturile. „Nu ştiţi ce ne aşteaptă”, ne spunea.
Şi de ce nu aţi acceptat să intraţi în cabine, din moment ce eraţi siguri că veţi vota contra candidaturilor propuse de PCRM?
- Era o şmecherie, dar nu i-a mers. Putea să-i meargă cu confraţii lui, dar la noi nu a mers. Chiar dacă toţi cei 41 de deputaţi din opoziţie ar fi votat împotrivă, ei ar fi găsit nu doar un vot, ci şi 5-7, cum au găsit şi în alegerile precedente.
Aveţi cetăţenia României?
Şi acum, ca să ajungeţi în Parlament, aţi depus o cerere de renunţare la ea?
- A fost stabilită o formă de cerere, autorii căreia sînt Dorin Chirtoacă şi Alexandru Tănase. A fost făcută atît de delicat şi abil, încît nici nu ştiu dacă renunţ la cetăţenie sau ba.
Următoarea mea întrebare ar putea părea neserioasă şi totuşi: care este pronosticul dumneavoastră pentru următoarele alegeri. Vă întreb, pentru că aţi văzut dispoziţia colegilor de Parlament.
- De cînd sînt în politică, niciodată nu am făcut pronosticuri de genul acesta. Sigur, dacă am avea un post de televiziune cu adevărat independent, am avea toate şansele să devenim – cele trei partide de opoziţie parlamentară – majoritare în viitorul Parlament. Să numesc o cifră este prematur şi nu ar fi serios din partea mea.
„Leul moldovenesc îşi bate joc de toate valutele mondiale. Sînt sinceri comuniştii sau continuă să ne mintă?”
În cazul în care Parlamentul nu ar fi fost dizolvat, aveaţi anumite planuri de activitate ca deputat?
- Da. Îmi pusesem în gînd să contribui la promovarea unor proiecte de legi. E vorba, în primul rînd, de ajustarea legislaţiei Republicii Moldova la cea europeană în ceea ce priveşte producătorii şi procesatorii de carne, de lapte. În calitatea mea de vicepreşedinte al judeţului, am vrut să ameliorăm sitiaţia la fabrica de lapte din Ungheni, găsisem chiar şi investitori italieni. Dar, din cauza legislaţiei noastre, italienii au renunţat. Mi-aş fi dorit foarte mult să promovăm – chiar să fiu unul dintre coautori – o lege a asolamentului. Avem lideri, lideraşi care, pur şi simplu, se folosesc de pămînt şi storc totul din el. O lege a asolamentului este absolut necesară cît mai urgent. M-am mai gîndit şi la un nou regulament cu privire la subvenţionare Cel care este prevede doar rambursarea TVA, ceea ce nu înseamnă subvenţionare. Deşi domeniul meu de activitate este agricultura, nu pot să renunţ la Legea cu privire la micul trafic de frontieră. Aş vrea ca cetăţenii să se simtă liberi. Or, libera circulaţie a cetăţenilor, a capitalului, a forţei de muncă nu ar aduce decît beneficii şi am crea o altă imagine a Republicii Moldova.
Lumea vă aude spunînd mereu judeţul Ungheni, Consiliul judeţean...
- Da, au fost cazuri cînd am fost învinuit că nu respect legislaţia. Haideţi să vedem. Comuniştii, devenind majoritari, acum opt ani, au revenit de la judeţe la raioane. Spuneţi-mi vă rog, s-a făcut un referendum în acest sens? Şi-au spus cuvîntul ONG-urile? Şi-au spus cuvîntul autorităţile publice locale? Nu. Ei au luat şi au şters în mod dictatorial tot ce s-a făcut. Dar s-a muncit mult, europenii au dat bani, au fost consultate autorităţile publice locale, societatea civilă. Ei însă au şters peste noapte tot. Cine a încălcat atunci legea? Să ştiţi că judeţul, regiunea este cea mai eficientă şi modernă structură de administrare. Vom reveni la ele cu siguranţă. Şi încă ceva: comuniştii sînt în derută acum. Ei îşi dau bine seama, după falsurile pe care le-au făcut, că nu vor mai obţine acelaşi scor. Azi, deficitul balanţei comerciale în R. Moldova e de 1 miliard de dolari, iar bugetul statului e de un miliard de euro. Orice economist vă va spune că, atunci cînd deficitul balanţei comerciale este echivalent cu bugetul ţării, aceasta intră în default. Ei ascund lucrurile acestea. Şi alt exemplu elocvent: leul moldovenesc îşi bate joc de toate valutele mondiale. Sînt sinceri comuniştii sau continuă să ne mintă?
Nu vă temeţi să preluaţi puterea în asemenea condiţii?
- Nu, nu ne este frică. Dacă vor veni la putere forţele democrate, vom avea sprijinul forţelor sănătoase occidentale şi, cu siguranţă, vom putea ieşi din această situaţie.
|