Sistemul politic din Republica Moldova a degradat atît de mult, încit vom avea, într-o zi, un sistem totalitar, represiv. De aceea apare o imperiaoasă reformare atît a sistemului politic cît şi a clasei politice în întregime. Dacă ne aducem aminte, cuvîntul democraţie, din greaca veche, se traduce ca puterea poporului, adică puterea apartine întregului popor, naţiunii. Ca urmare, poporul nu se supune minorităţii, ci minoritatea se supune majorităţii, acest fapt reieşind din votul de încredere acordat fiecărui deputat de către alegători, că acesta va apăra interesele societăţii. Dar apare o întrebare: Dacă alegătorii nu sînt multumiţi de activitatea deputatului sau a unui grup de deputaţi, ce se poate de făcut în acest caz? Se ştie că o răbdare are limită şi poporul nu poate aştepta noi alegeri parlamentare pentru a acorda vot de neîncradere unuia sau mai multor deputaţi şi să-i înlocuiască cu alţii mai experimentaţi şi mai activi. Cu toate că în Constituţia Republicii Moldova nu sînt prevăzute mecanismele juridice, ea are nevoie de o modificare profundă care să instaureze adevărata democraţie în înţelesul amplu al cuvîntului.

Iată care sunt cele mai urgente modificări în interesul populaţiei Republicii Moldova:

1. Preşedintele Republicii Moldova, preşeditele de raion să fie aleşi prin vot direct.
2. Deputaţii să fie aleşi pe circumscripţii uninominale, la fel şi consilierii raionali, în sensul că alegătorii vor hotărî care deputat merită  şi care nu să guverneze. De exemplu, din partea fiecărei unităţi administrativ-teritoriale să fie aleşi cîte 2-3 deputaţi care sa reprezinte interesele regiunii respective.
3. Dat fiind teritoriul  mic şi numărul de populaţie a Republicii Moldova, precum şi oportunitatea reducerii cheltuielilor bugetare, este imperativă micşorarea numărului de deputaţi de la 101 la 87.
4. Tot în contextul reducerii cheltuielilor bugetare, este pusă sub semnul intrebării existenţa unor ministere şi organe ale administraţiei publice centrale, cum ar fi Ministerul Reintegrării, Ministerul Administraţiei Publice Locale, Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, etc.
5. Se cuvine în scopul eficientizării şi dezvoltării autonomiei locale şi înlăturării guvernării pe verticală şi influentării excesive din partea autorităţiilor de stat asupra activităţii organelor locale, o reformă administrative-teritorială de tipul judeţelor, în număr de 12 unităţi. Dat fiind repulsia unei categorii din populaţie faţă de cuvîntul judeţ, propun înlocuirea acestuia cu vechiul cuvînt ţinut (de exemplu, ţinutul Soroca, Lăpuşna, Tighina, etc).