In 1962, Uniunea Sovietica decide sa-si amplaseze in secret rachete balistice nucleare in Cuba putand astfel ataca tinte de pe intreg teritoriul Statelor Unite ale Americii. Criza internationala ce a urmat a dus lumea in pragul unui razboi nuclear, nicicand in intreaga istorie omenirea nu s-a aflat mai aproape de propriul sfarsit.
    Desi in cele din urma compromisurile facute de Hrusciov si Kennedy au dezamorsat situatia, recunostinta pentru salvarea intregii lumi ar trebui sa ii revina lui Vasili Arkhipov.
    Ofiter al marinei sovietice ramas necunoscut mai bine de 40 de ani, Arkhipov a reusit sa convinga comandantul submarinului pe care servea sa nu lanseze o torpila nucleara impotriva unui grup de vase americane ce incoltise nava de lupta sovietica. Daca ar fi fost altfel, cu siguranta s-ar fi inceput cel de-al Treilea Razboi Mondial.
    Statele Unite amplasasera in 1961 in Italia si Turcia rachete nucleare capabile sa atinga Moscova. Uniunea Sovietica, simtindu-se amenintata de aceste actiuni, decide sa construiasca baze de lansare a propriilor rachete nucleare in Cuba.
    Intelegerea dintre cele doua tari comuniste a fost usurata si de faptul ca Statele Unite incercasera de nenumarate ori sa rastoarne regimul lui Fidel Castro. Cel mai bun exemplu este invazia din Golful Porcilor din aprilie 1961 sau Operatiunea Mangusta, al carei scop era initierea unei revolte populare impotriva lui Fidel Castro in 1962.
    Pe 14 octombrie un avion american de spionaj U2 descopera bazele nucleare. Drept raspuns, are loc o blocada militara asupra statului cubanez. Kennedy cere Uniunii Sovietice sa opreasca transportul de arme nucleare in Cuba si sa desfiinteze bazele aflate in constructie sau finalizate. Desi se parea ca razboiul era din ce in ce mai aproape, discutii in spatele cortinei au avut loc intre diplomatii celor doua tari.
    Pe 28 octombrie criza ia sfarsit, Statele Unite angajandu-se sa nu invadeze Cuba si sa isi retraga o parte din rachetele nucleare aflate in Italia si Europa, iar Uniunea Sovietica sa isi retraga rachetele din Cuba.
    Insa, cu o zi inainte, submarinul sovietic B59 se situa in apropierea Cubei, cand a fost depistat de un grup format din 11 distrugatoare si un portavion. Americanii au lansat incarcaturi de adancime asupra navei sovietice pentru a o forta sa se ridice pentru identificare...

    Capitanul Valentin Savitsky avand impresia ca razboiul incepuse a decis sa lanseze o torpila nucleara impotriva agresorilor. Insa, procedura de lansare urma un protocol strict. Era nevoie de acordul in unanimitate al capitanului Savitsky, secundului Arkhipov si ofiterului politic Ivan Maslennikov.
    A izbucnit o cearta intre Savitsky si Maslennikov, care intentionau sa atace navele americane, si Arkhipov, care se opunea cu desavarsire unei asemenea actiuni. Omenirea atarna in acest moment de un fir de ata, orice decizie putand avea un efect catastrofal. Deja negocierile erau in impas, in urma unor incidente si declaratii inflamatorii.
    Pentru a intelege gravitatea situatiei, blocada militara americana a fost considerata un act de razboi. Actiunea americana a fost intampinata cu proteste din partea statelor comuniste.
    Hrusciov afirma ca blocada este un act de agresiune ce va arunca umanitatea in abisul unui razboi nuclear mondial si amenintase cu razboiul Statele Unite, daca acestea vor ataca Cuba sau orice nava sovietica ce se indrepta spre insula caraibiana.
    Pentru prima oara in istoria americana, bombardierele erau pregatite pentru a lansa un contraatac nuclear impotriva sovieticilor, iar rachetele intercontinentale asteptau doar ordinul de atac. Statele Unite pregatisera si primele faze ale unei invazii in Cuba, ce ar fi inceput pe 28 octombrie. Mai mult, Castro il indemnase pe Hrusciov sa atace primul Statele Unite, pentru a-i lua prin surprindere.
    Pe 27 octombrie, membrii NATO sunt anuntati sa se pregateasca pentru conflictul ce va urma. In aceeasi zi, numita apt "Sambata neagra", CIA il anunta pe Kennedy ca toate rachetele din Cuba sunt functionale si gata de lansare....
   Pentru a adauga tensiunilor, un avion de spionaj U2 fusese doborat deasupra Cubei de catre sovietici si un altul facuse un zbor neautorizat deasupra granitei estice a Uniunii Sovietice. Un numar mare de MIG-uri pornisera pentru a intercepta avionul, iar americanii la randul lor lansasera avioane pentru a combate eventualul atac. Tot ce lipsea pentru a aprinde focul nuclear era doar o scanteie. O scanteie pe care Arkhipov nu a lasat-o sa se aprinda.
    Timp de patru ore, submarinul a fost zguduit de exploziile incarcaturilor. Temperatura inauntru crescuse pana la 50 de grade si dioxidul de carbon inunda compartimentele. Marinarii incepusera sa lesine unul cate unul din cauza lipsei de oxigen.
    Vadim Orlov, ofiterul de comunicatii, isi aminteste ca dupa aceste patru ore capitanul Savitski, infuriat, ameninta "O sa ii atacam acum! Vom muri, dar ii vom scufunda pe toti. Nu ne vom face de rusine Marina".
    Capitanul ordona sa se incarce torpila, dar Arkhipov se opune initiativei. Capitanul este calmat, in sfarsit, de Arkhipov si este convins sa ridice la suprafata submarinul. Nestiind la ce sa se astepte, nava sovietica iese din adancuri, moment in care se opreste atacul american.
    In 2002, cu ocazia unei conferinte la Havana, dedicata crizei din 1962, Robert McNamara a recunoscut ca lumea s-a aflat mai aproape de prapastie decat se credea si Thomas Blanton de la Arhivele Nationale de Securitate ale Statelor Unite a spus ca "un barbat pe nume Vasili Arkhipov a salvat lumea."

ziare.com