Partidul Naţional Liberal condus de Vitalia Pavlicenco va figura primul pe buletinele de vot pe care cetăţenii vor alege un nou Parlament la 28 noiembrie, în locul celui care nu a reuşit să aleagă un şef de stat. Vor urma, succesiv, Moldova Unită condusă de Vladimir Ţurcanu, PPCD-ul lui Iurie Roşca şi MAE-ul condus de Veaceslav Untilă. AMN-ul lui Serafim Urechean va figura cu locul 10 în buletinele de vot, iar PCRM-ului i-a revenit locul 12 - ultimul disputat astăzi prin tragere la sorţi. Oficial, partidele vor fi inregistrate in campania electorala in termen de o saptamana, după ce CEC-ul le va verifica dosarele. Abia după înregistrarea oficială, partidele vor putea incepe oficial agitatia, iar candidatii care ocupa functii publice vor fi obligati sa degreveze. Primul loc în buletinul de vot îi poate aduce unui concurent electoral, cred sociologii, pînă la cîteva mii de sufragii în plus, pentru simplul motiv că unii obişnuiesc să voteze cu „primul”. În RM, această poziţie oarecum avantajoasă este disputată, în urma unei trageri la sorţi, chiar în prima zi de înregistrere a concurenţilor, astfel explicîndu-se, probabil, de ce partidele se grăbesc să se prezinte primele la CEC. Astăzi, cînd a fost dat startul înregitrării concurenţilor, o bună parte dintre partidele ce vor să ajungă în noul Parlament, mai exact 12 la număr, au prezentat actele comisiei şi i-au solicitat să fie lăsate să participe la scrutin. Norocul a surîs însă doar unuia şi acesta a fost PNL-ul Vitaliei Pavlicenco, partid extraparlamentar care are de gînd să afişeze în actuala campanie slogane unioniste. Celorlalte formaţiuni nu le-a rămas decît să se împace cu locul pe care l-au obţinut în urma tragerii la sorţi. Am întrebat însă mai mulţi concurenţi electorali prezenţi astăzi la CEC de ce alegătorul ar trebui să dea prioritate formaţiunii lor în actuala campanie electorală. „Pentru că PPCD a fost şi rămîne singurul partid care a propus un plan concret de depăşire a crizei prin cooperare...” „Dumnezeu va fi cu PL şi cetăţenii RM care merită schimbare, iar partidul nostru este cel care a pornit schimbarea şi o va duce la bun sfîrşit” „Numărul doisprezece coincide cu numărul apostolilor. Deci, este numărul nostru, pentru că suntem cei care asigurăm libertatea de expresie, inclusiv prin religie.” „Pentru că echipa PD este cea mai bună” „Pentru că noi pledăm pentru unirea cu Europa prin unirea cu România” „Dacă cei din AIE şi-ar fi onorat obligaţiile noi n-am fi avut nici o şansă. Dar aşa, vor trebui să voteze cu noi ca să scape de corupţie şi mafie.”
Singurul partid din fostul parlament care n-a trecut astăzi pe la CEC a fost PLDM. Unii au văzut în asta o mişcare tactică prin care liberal-democraţii au vrut să-şi asigure "exclusivitatea" în ziua când vor aduce listele la comisie, alţii însă suspectează că partidul lui Filat ar avea dificultăţi la întocmirea listei cu care va merge în campanie. Trei dintre partidele care intră în cursă şi-au anunţat din ajun mesajele pe care vor miza ca să fie alese. Sub sloganul "Moldova alege Victoria!", PCRM-ul speră să convingă populaţia să meargă la urne pentru a vota pentru un partid victorios, care a adus la eşec un referendum. Dar PCRM-ul intră în această campanie şi cu cîteva dezavantaje, cred analiştii, cauzate de câteva "apariţii noi" pe eşichierul de centru-stânga, dintre care unele cu şanse reale de succes, dar şi de o modalitate nouă de repartizare a mandatelor, favorizantă pentru partidele mai mici, cum cred unii, şi care ar putea lăsa comuniştii fără câteva fotolii de deputat. Liberalii vor merge în campanie cu mesajul "Schimbarea până la capăt!", doar că identificată pînă acum cu carismaticul Dorin Chirtoacă, în actuala cursa „schimbarea” va fi atribuită lui Mihai Ghimpu, care îşi revendică astfel funcţia de locomotivă a partidului ocupată anterior de nepotul său, retras acum din lista electorală. O schimbare de mesaj, de la "Partidul care nu a trădat niciodată" la "Noi ne facem datoria. Mergem înainte!" a afişat AMN-ul, reuşind să atragă criticile celor ce cred că noul slogan nu ar fi memorabil. După liderul Searfim Urechean, patru miniştri AMN-işti din actualul cabinet ocupă primele locuri în listă, iar numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, care prin prezenţa sa în achipa precedentă lăsase o pată pe imaginea AMN-ului, lipseşte acum de pe listele formaţiunii. Un mesaj de campanie nu şi-a formulat deocamdată PD-ul lui Marian Lupu, care a depus şi el aştăzi actele de înregistrare la CEC. Lipsa lui Andrei Popov şi Oazu Nantoi din listele i-au făcut pe unii să întrevadă o posibilă coalizare a PD-ului cu PCRM-ul după alegeri. Controversatul om de afaceri Vlad Palhotniuc, despre care se crede că finanţează PD-ul, nu figurează pe lista, contrar prognozelor unor analişti. Iurie Roşca revine în capul listei creştin-democraţilor, după ce în campania precedentă cedase întîietatea unor membri mai tineri ai partidului său, fără a reuşi prin asta să propulseze în legislativ partidul său decăzut dramatic în preferinţele electorale după mariajul cu comuniştii dintr-o legislatură anterioară. Un secund al lui Roşca, Vlad Cubreacov, nu se răgăseşte pe listă, iar numele altuia, Ştefan Secăreanu, nu intră în topul primelor zece. O altă surpriză a primei zile de înregistrare a fost furnizată de Miscarea Actiunea Europeana, care, în premiera pentru RM, şi-a intocmit listele in ordine alfabetica, astfel încît liderul formatiunii, Veaceslav Untila, este undeva in coada listei. Iată explicaţia lui Untilă pentru alegerea MAE: „Pe ultima sută de metri vom modifica lista după meritul partidelor în campanie...” Pe la CEC a trecut astăzi şi controversata lideră a Asociatiei Salvgardare, Maia Laguta, care după ce a organizat mai multe proteste în care a cerut salarii şi pensii mai mari vrea să-şi adune semnături pentru a putea disputa un fotoliu de deputat independent. La un fotoliu de independent va pretinde, se pare, şi omul de afaceri Gabriel Stati care a cerut de la CEC listele de semnaturi pentru a se inscrie in campanie. Potrivit unor prognoze, în actuala campanie electorală s-ar putea înregistra în jur de 20 de partide, dintre care doar între 4 şi 6 ar putea ajunge în noul legislativ. Şansele ca acestea să formeze o alianţă proeuropeană de genul celei ce a guvernat din 29 iulie 2009 sunt egalate de observatori cu cele de apariţie a unei alianţe de centru-stânga, cu implicarea PCRM. europalibera.org
|