Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a demarat verificările privind legalitatea utilizării mijloacelor bugetare şi a creditelor acordate, sub garanţia statului, la construcţia şi reparaţia drumurilor naţionale.

Potrivit CCCEC, pe parcursul anilor 2007 - 2009, din bugetul de stat, prin intermediul Administraţiei de Stat a Drumurilor, actualmente subordonată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, la reparaţia traseelor naţionale au fost alocate 771 mln. lei, fiind efectuate lucrări de reabilitare a traseelor: Chişinău - Leuşeni, Rezina - Călăraşi, Ştefan - Vodă - Palanca, Chişinău - Hînceşti, Ustia - Molovata, Mihailovca - Sagaidac - Valea  Perjii.

În pofida investiţiilor considerabile, starea traseelor naţionale rămâne a fi în continuare  deplorabilă, provocând prejudicii substanţiale transportatorilor.

La iniţiativa Centrului, în comun cu Inspecţia de Stat în Construcţie şi alte instituţii abilitate cu atribuţii de efectuare a expertizei în construcţii, au fost verificate şi se verifică în continuare justificarea investiţiilor efectuate şi conformitatea lucrărilor la cerinţele normative în construcţie şi standardele în vigoare.

În acest sens a fost examinată starea tehnică a stratului vertical al betonului asfaltic şi prelevate probe pentru examinare laboratorică.

Din rezultatele prealabile ale verificărilor se constată faptul necorespunderii proiectelor de reabilitare cu regimul şi condiţiile reale de exploatare a drumurilor, sursele bugetare fiind utilizate iraţional. Ca rezultat, obiectivele reabilitate necesită investiţii suplimentare pentru înlăturarea defectelor care au survenit în procesul exploatării, fapt prin care este prejudiciat bugetul de stat.

Centrul deja instrumentează o cauză penală, pornită conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 257 al 3 lit.d) Cod penal, pe faptul executării necalitative cu abateri de la soluţiile de proiect contrar normelor prevăzute pentru lucrările de reabilitare a traseului Mihailovca - Sagaidac- Valea  Perjii km 21-36. Lucrările au fost efectuate de către antreprenorul general  S.R.L. „Speranţa", costul lucrărilor fiind estimat la suma de  17 mil. 669 mii lei, achitate de bugetul de stat.      

Verificările iniţiate urmează a fi finalizate cu aprecierea prin prisma legislaţiei procesual penale a acţiunilor funcţionarilor responsabili de gestionarea ineficientă a mijloacelor publice, cît şi a antreprenorilor care au majorat ilegal volumele de lucrări.

[ interlic.md ]

Documentul prin care Romania va acorda 100 mil. euro R. Moldova sub forma unui ajutor financiar nerambursabil a fost semnat oficial ieri la Palatul Cotroceni. Prima transa, de 25 mil. euro, trebuie platita pana la sfarsitul acestui an. Potrivit intelegerii bilaterale, fondurile sunt destinate finantarii unor proiecte in domeniul infra­struc­turii si educatiei.

Cabinetul Boc nu a spus pana in prezent de unde vor fi luati acesti bani, in con­ditiile in care Bugetul de stat pe 2010 este unul de criza, iar prim-ministrul vorbeste despre economisirea banului public. Initial, se vehicula varianta in care suma sa fie luata  din fondul de rezerva aflat la dispozitia premierului. „Ministerul Finan­telor trebuie sa gaseasca solutii, pentru ca nu se pune pro­blema ca un acord semnat cu un alt stat sa nu fie respectat”, a declarat ieri pentru „Financiarul” Andreea Paul-Vass. Alte doua milioane de euro vor merge ca­tre Chisinau prin intermediul MAE in cadrul pro­gra­mului de asistenta sociala pentru dezvoltare.

Ajutorul nerambursabil a fost anuntat, in premiera, de catre presedintele Basescu la finele lunii ianuarie, cu ocazia vizitei la Chisinau. Cu acelasi prilej, seful statului a multumit cetatenilor moldoveni care l-au ajutat sa castige un al doilea mandat la Cotroceni. Este cunoscut faptul ca, la alegerile prezidentiale din noiembrie 2009, Traian Basescu a obtinut in Republica Moldova peste 90% dintre voturile valabil exprimate, insemnand aproximativ 8.000 de voturi in primul tur de scrutin, respectiv peste 11.500 voturi in al doilea tur de scrutin.

Presedintele interimar moldovean, Mihai Ghimpu, prezent la Bucuresti intr-o vizita de doua zile, a multumit ieri statului roman pentru ajutorul financiar primit. Tot ieri, cei doi sefi de stat au semnat un acord care vizeaza cresterea numarului de burse (de la 2.150 la 5.000) acordate de statul roman studentilor moldoveni. In privinta regimului de vize, Mihai Ghimpu a aratat ca, in conditiile in care din 2011 Romania va adera la spatiul Schengen, „ar fi bine sa extindem termenul de valabilitate a vizelor pana la cinci ani pentru toti cetatenii din Moldova”.

In plus, oficialul de la Chisinau a propus si „excluderea dovezii de posesie a 500 de euro si scutirea de invitatie notariala obligatorie”. Relansarea relatiilor economice, dar si infiin­tarea unei Camere de Comert romano-moldoveana sunt, de asemenea, propuneri avansate de seful statului moldovean. De la Cotroceni, acesta a primit promisiunea ca toate doleantele „vor fi tratate cu maxima atentie si cu dorinta de a raspunde pozitiv”.

Moldova cere Rusiei daune de 27,8 mld. dolari

Comisia speciala creata in Republica Moldova pentru studierea anilor de ocupatie sovietica a calculat ca despagu­birile pe care Moscova trebuie sa le achite pentru daune se ridica la 27,8 mld. $. Co­mentand aceasta concluzie, presedintele Mihai Ghimpu a declarat ca „avem nevoie de acesti bani. Iar daca e vorba de miliarde, cu atat mai bine”. (S.D.)

[ financiarul.com ]

Moldova la paradisul Valbona , în cazul în care în fiecare dimineaţă clopotele de vaci trezi ţară ...

L ' APPENNINO EYE de Est / începe Cronicile din Carolina. Care acum locuieste aici. "Am ajuns ca un îngrijitor pentru a sprijini familia lui" am auzit că a fost pe munte a fost frumos ... Sunt mândru de a fi un munte "


Carolina de Cernautan vine de la Chişinău, care, cu 780 de mii de locuitori este capitala Republicii Moldova sau Republica Moldova. Licenţiat în vioară, el se confruntă cu curaj încercările vieţii, care a condus de a privi cu mare vointa, America lui aici în Apenini. Vom începe astăzi o serie de cronici a acestei corespondente speciale, cu ochii care sunt de Est, va spune viziunea muntele nostru. Pentru a afla modul în care suntem văzuţi de cei care vin de departe. Şi, de asemenea de a ne găsi în cele care provin de la distanţă. Bine ati venit la familia Carolina de Redacon cred, de asemenea, în numele tuturor cititorilor.
Se pare ca am trait aici toata viata mea. În dimineaţa când mă trezesc, primul lucru pe care am deschis fereastra mea şi ce am văzut în afara este minunat. Muntele Casarola că în fiecare zi vă schimbaţi hainele tale, nu este niciodată aceeaşi. La poalele muntelui este un sat numit Valbona (Valle bine), eu aş numi "paradis" al toscan-Emilian mare Apenini, liniste, frumusete si peisajul care m-am îndrăgostit la prima vedere.

Ei spun că ştiu unde te-ai născut, dar nu stiu de unde vei muri. Cine ar fi crezut că aş fi de viaţă în Italia?

Ele sunt "s-au grabit" pentru a Castelnovo Muntii patru ani în urmă, am ştiut să spun doar în limba italiană, "Bună dimineaţa" şi "mulţumesc" cu multe probleme atât de în urmă. Am avut doar o singură dorinţă: să găsească America, care este un bun loc de muncă pentru a sprijini familia mea acolo, în Moldova. După circa două săptămâni am găsit locuri de muncă ca un însoţitor şi este cu ea ca am ajuns la munte, unde nu a fost niciodată în viaţa mea. Am auzit ca e frumos, dar nu am aştepta la un "sentiment atât de mare.
Era iarnă şi a avut nins foarte mult. Totul era alb, plantele se aplecă la pământ de greutatea de zăpadă. Mergând mai mare până în stradă după fiecare rândul său, bobina-a deschis un nou peisaj mai frumos decât celălalt. Final, am ajuns la Valbona. Un mic sat cu aproximativ patruzeci de persoane. Din prima zi am dat seama de bun venit acestor oameni talentaţi - întotdeauna gata să dea o mână după cum este necesar - şi mulţi lucrători.

Am fost mândru de ţară, sătenii şi mai ales pe doamna care au vizionat. O doamnă care au emigrat mulţi ani în urmă, de asemenea, pentru munca în Elveţia a fost deja în pielea mea şi a ştiut cum m-am simtit. Am devenit prieteni şi ma ajutat să înveţe limba şi cel mai bun lucru încă, ma invatat sa gatiti feluri de mancare Emiliani.
Zi cu zi aici m-am plăcut întotdeauna mai mult, aşa că am început să înţeleagă stilul de viaţă şi cultură. De foarte mare ajutor Am fost, de asemenea, cursul de profesoara de limba italiană efectuate de Norman Albertini.

Astăzi eu sunt încă aici. În cele din urmă a venit primăvara după o iarnă aspră, natura a început să se trezească, câmpurile din jurul oraşului sunt acum verde. Valbona este una dintre puţinele ţări agricole au rămas în munte, unde există încă turme de oi si cirezile de vaci, şi păstori şi agricultori din ţară după UMdimineata ngitura trimite-o afară la păşune. În timp ce traversează ţara sunt nişte semnale de alarmă pentru cei puţini care sunt încă în pat. Şi încă de lapte este procesat la domiciliu şi să facă brânză şi brânzeturi, care au păstrat aroma de un timp. Un cuplu de ani a deschis o fermă în cazul în care gătesc mâncăruri cu produsul principal al Valbona.
Toate aceste lucruri minunate ma convins să rămână. Acum, eu sunt de învăţare o profesie: Operator Sociale de Sanatate, pentru şansa de a ajuta oamenii care au nevoie cu profesionalism şi mai sper, pentru că îmi place să trăiască şi să împartă bucuria cu toată lumea şi peste tot.

Moldova, dar, de asemenea, au devenit de munte şi eu sunt mândru de asta.
Se pare ca am trait aici toata viata mea.

[Redacon - Nouăzeci SCS - redacon.radionova.it]