Organizaţia PES Activist România, filiala Cluj, a încercat să afle “Calea Moldovei spre Europa”, într-o dezbatere cu studenţii basarabeni din Cluj. Principala nemulţumire a moldovenilor se leagă de “ajutorul” primit din partea autorităţilor române, care, în opinia lor, s-au limitat la promisiuni.
“Dinspre România am auzit mereu că Moldova trebuie ajutată, că «moldovenii sunt fraţii noştri», dar totul rămâne, de 20 de ani, la nivelul de declaraţii de bune intenţii, nu există un plan bine definit”, “Vrea, cu adevărat, România, să ajute Moldova?”, “Deocamdată, românii ne privesc ca pe o minoritate care trebuie ajutată, ca minoritatea maghiară”, au fost principalele plângeri ale studenţilor basarabeni. în replică, moderatorul dezbaterii, Horia Nasra, a încercat să explice imposibilitatea autorităţilor române de a adopta o atitudine tranşantă faţă de republica Moldova.
“E foarte greu să iei atitudine oficial, pentru că Ucraina şi Rusia sunt prea aproape şi nici ei n-au luat o atitudine tranşantă faţă de problema Armatei a 14-a. De aceea cred că singura soluţie este ca primul pas să fie făcut de societatea civilă, o colaborare între ONG-uri”, a spus Nasra. Un alt student s-a plâns de modul umilitor în care consulul României la Chişinău ar fi tratat cele aproximativ 500 de persoane care stăteau la coadă pentru viză.
“Am fost bruscaţi de gardieni şi, din când, în când, ieşea consulul şi ne făcea «nespălaţi» şi «needucaţi» că ne îmbulzim. Erau mame cu copii în braţe, care leşinau de căldură, a fost un iad şi ne mai şi umilea consulul. La consulatul Rusiei ne primeau ca pe de-ai lor, chiar dacă nu ştiam limba, şi românii ne tratau de sus”, s-a plâns un student care, între timp, a scăpat de “iadul” cozii la consulat, întrucât a reuşit să obţină cetăţenia română.
În acelaşi timp, moldovenii au recunoscut că există şi români deranjaţi de valul de emigranţi basarabeni, care au pretenţii slariale mai mici şi le iau locurile de muncă. în aceeaşi idee, liderul PES Activist Cluj, Adrian Avarvarei, a menţionat creşterea procentului de cetăţeni germani, spre 30%, care au ajuns să regrete reunificarea Germaniei.

[ Ziua de Cluj ]

Protest faţă de ţiganizarea forţată a românilor

O grupare de tineri romåni, specialişti în informatică, au oferit o lecţie usturătoare unor mari organe de (dez)informare europene, publicaţiile „Le Monde“ şi „Daily Telegraph“, cărora le-au fost sparte site-urile - fiind postate mesaje de protest faţă de operaţiunea de stigmatizare a romånilor prin suprapunerea imaginii ţiganilor - măgărie simplistă şi vulgară practicată des de media britanică şi franceză.
Cel mai recent exemplu al unei astfel de atitudini ce devine stereotip a fost o recentă emisiune de divertisment franţuzească în care moderatorii - şi publicul plătit de televiziune - luau în derådere formula de salut a romånilor, strångerea bărbătească cu dreapta. Gestul de salut romånesc era maimuţărit de cimpanzeii franţuji care suprapuneau salutului gestul de întindere a căuşului palmei, după vreo copeică sau un franc, de către cerşetorii ţigani din capitala Franţei.
Salutul are funcţie ritualică, face parte dintre gesturile cu încărcătură simbolică străveche, iar strângerea mâinii drepte de către bărbaţi are o istorie ce pleacă din timpurile cavalerismului, neavând nimic în comun cu gesticulaţia cerşetorilor.
Bărbaţii purtători de sabie îşi întindeau şi îşi strângeau cu putere mâna dreaptă, cea cu care se mânuia sabia, pentru a se securiza reciproc, confirmând astfel că întâlnirea urma să se desfăşoare în pace. Nu oricui i se întindea mâna, doar purtătorii de sabie, cavalerii, aveau privilegiul acestui salut. Evident, realizatorii emisiunii respective nu au în comun nimic cu cavalerismul, iar scopul divertismentului era umilirea românilor prin suprapunerea imaginii cerşetorilor gipsy.
„Le Monde“, una dintre cele mai importante publicaţii ale Franţei, a încasat o lecţie educativă din partea unor noi specii de cavaleri români, călăreţi ai net-ului, autointitulaţi Romanian National Security - spre marea gelozie a celor de la SRI, incapabili de performanţe similare (bine, nu că le-ar trece prin minte să spargă serverele FSB-ului de exemplu).
„Ne-a ajuns atâta batjocură. Ţiganii nu sunt români! Nu ei ne-au scris istoria! Când vorbiţi despre compatrioţii noştri, nu folosiţi expresiile «ţigani români». Noi v-am respectat Franţa, voi ne veţi respecta ROMÂNIA! R.N.S. Veghează pentru ca aceste lucruri să fie înfăptuite“, au scris hackerii români pe site-ul „Le Monde“.