Premierul moldovean, Vlad Filat, a participat marţi la lansarea oficială a negocierilor privind liberalizarea regimului de vize dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Demararea negocierilor a avut loc în cadrul Consiliului de Cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care s-a desfăşurat marţi la Luxemburg. La eveniment, au participat ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economici, Victor Osipov şi ministrul responsabil cu reintegrarea ţării, Alexandru Tănase. După şedinţa Consiliului, premierul Vlad Filat, comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, şi secretarul de stat din cadrul Ministerului spaniol de Externe, Diego Lopez Garrido, au susţinut o conferinţă de presă. Stefan Fule a apreciat că relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană sunt dinamice. "Este aproape incredibil cât de mult a reuşit Republica Moldova să obţină doar în câteva luni", a precizat Fule. Comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule, a calificat drept "incredibile" progresele obţinute în câteva luni de către Republica Moldova în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, relatează Interlic în pagina online. Potrivit acestuia, la precedenta şedinţă a Consiliului, desfăşurată în decembrie 2009, Republica Moldova a reuşit să-şi respecte angajamentele asumate: lansarea negocierilor în martie pentru Acordul de Asociere şi pentru drepturile omului. Comisarul a explicat că acest lucru dovedeşte ataşamentul Guvernului de la Chişinău faţă de ideea integrării europene. "Este o zi foarte bună pentru R.Moldova deoarece azi am decis să lansăm negocierile dintre R.Moldova şi UE privind liberalizarea regimului de vize, iar în partea a doua a zilei la Bruxelles va avea loc şi prima rundă din cadrul acestui dialog (...)", a precizat comisarul. Stefan Fule a afirmat că scopul final al negocierilor este de a acorda cetăţenilor Republicii Moldova dreptul de a circula liber în Uniunea Europeană.

realitatea.net

Știrile ProTv despre moșiile pe care le dețin membrii familiei Voronin, construite pe teren inițial alocat pentru a fi construite o grădiniță, o biserică și alte edificii de utilitate socială.

   Un total de 55 de cadavre au fost extrase dintr-o groapă comună din statul Guerrero, aceasta fiind cea mai importantă descoperire de acest tip din Mexic, a anunţat luni Ministerul Public din acest stat situat în sudul ţării şi devastat de războiul dintre cartelurile de droguri. Groapa comună a fost descoperită într-o gură de aerisire a unei mine de peste 100 de metri adâncime, în urmă cu o săptămână, în satul turistic Taxco. "Sâmbătă seara, numărul total al cadavrelor recuperate din această fosă era de 55", a declarat în conferinţă de presă Albertico Guinto Sierra, purtătorul de cuvânt al Parchetului din Guerrero. Operaţiunile de căutare s-au "încheiat", a adăugat el. Numai patru cadavre au putut fi identificate cu certitudine, printre acestea numărându-se cel al directorului unei închisori. Autorităţile cred că groapa a fost folosită de mercenari ai cartelurilor pentru a se debarasa de victimele lor. Identificarea celorlalte 51 de victime ar putea dura între trei şi patru săptămâni, potrivit autorităţilor. Cadavrele au fost depuse în această groapă în ultimele şase luni, potrivit estimărilor anchetatorilor. Forţele de ordine continuă căutările în puţurile din apropierea minei din Taxco, unde vecinii au semnalat un miros fetid, a precizat Parchetul. Aproximativ 50 de familii s-au prezentat la autorităţile din Guerrero pentru a cere informaţii despre cadavrele extrase din această groapă, deoarece se tem că unele dintre rudele lor dispărute în ultimele luni ar putea figura printre acestea, a precizat Albertico Guinto. Statul Guerrero, situat pe malul Oceanului Pacific, este folosit ca zonă de tranzit pentru cocaina şi heroina importate din America de Sud, care sunt exportate apoi către Statele Unite, primul consumator mondial de stupefiante. Războiul cartelurilor de droguri a provocat moartea a aproximativ 23.000 de persoane în Mexic de la preluarea preşedinţiei de către Felipe Calderon, în pofida mobilizării a peste 50.000 de militari în întreaga ţară.

[mediafax.ro]