A promova imigraţia legală a lucrătorilor temporari în Uniunea Europeană cu un grad superior de mijloc din Republica Moldova, Rusia şi Ucraina, cu privire la succesul unui proiect-pilot care, datorită unor companii din Roma, a contribuit la integrarea ocupaţională mulţi tineri. Şi "obiectivul principal al BrainNet-de lucru, proiect co-finanţat prin Programul Aeneas al Uniunii Europene, care vede participarea din Italia, Moldova, Rusia, Spania şi Ucraina. Transnaţionale şi "a început în decembrie 2007 şi se va încheia" în câteva zile.

[Mondoraro.org]

   La 1 iunie, la Penitenciarul nr. 2 din Lipcani, singurul din republică pentru minori, s-a sărbătorit „Ultimul sunet” şi Ziua internaţională a copilului. Întrucât profesorii care predau aici vin de la alte licee din localitate, s-a decis ca ultima zi de şcoală să fie marcată ieri. La sărbătoarea copiilor-deţinuţi a participat ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, precum şi reprezentanţi ai instituţiei penitenciare, părinţi şi pedagogi.
 „Bună ziua, stimaţi colegi, dragi oaspeţi şi, în special, condamnaţi”, s-a adresat directorul-interimar al penitenciarului, Iurie Furmuzachi, celor circa 50 de copii aliniaţi la careu. „Nu vă temeţi”, le-a spus minorilor ministrul, văzându-i că întârzie cu răspunsurile. „În afară de faptul că nu sunteţi la libertate, aveţi multe alte drepturi. Nu e vina numai a voastră că vă aflaţi într-o instituţie de corecţie, e şi vina societăţii. Termenul de detenţie se va sfârşi şi vreau să vă doresc ca, după ce veţi ieşi de aici, să vă păzească Dumnezeu, să nu mai ajungeţi pe drumurile astea”, le-a urat ministrul Tănase, care le-a adus drept cadou un set de cărţi.
 În afară de clasele gimnaziale, copiii care îşi ispăşesc aici pedeapsa mai au şansa de a face o meserie tehnică. Vasile Garabadgi, directorul şcolii de meserii din cadrul penitenciarului, le-a înmânat diplome celor mai merituoşi elevi. Printre aceştia - un adolescent de 17 ani, Ghenadie Braşoveanu din Orhei, care abia aşteaptă să ajungă la libertate. Acum un an şi jumătate, când terminase nouă clase, el a furat bani şi o armă dintr-un imobil din Orhei, cu care a ieşit în oraş să se răzbune. A fost condamnat la cinci ani privaţiune de libertate. „Pentru că am fost cuminte şi am muncit, o să-mi dea drumul acasă. Eu sper ca, în maximum o lună, să ies”, povesteşte el optimist. Mama lui e plecată de 11 ani în Grecia, iar de tată nu vorbeşte. Aflu că părinţii au divorţat pe când el avea un an şi jumătate. Mama lui s-a recăsătorit în Grecia şi are un alt fiu. Ghenadie a fost lăsat în grija bunicii, care îl ajută cu ce poate. Spune că nu şi-ar dori să ajungă aici a doua oară. A deprins meseria de lăcătuş şi speră să-şi găsească ceva de lucru sau, în cel mai rău caz, să plece la mama lui în Grecia.
 Penitenciarul din Lipcani are capacitatea de 250 de deţinuţi. Astăzi, el pare pustiu cu doar 50 de minori aflaţi aici. În mare parte, copiii din penitenciar au fost graţiaţi în 2009, rămânând în detenţie doar cei care au săvârşit fapte grave sau care mai au câte două-trei „experienţe” de acest fel.
 La Lipcani, şi biserica s-a implicat în educarea copiilor-deţinuţi, deocamdată cu paşi mai timizi. Din 2002, preotul Adrian Nemerenco vine cel puţin o dată pe săptămână de la Bălăsineşti la minorii din penitenciar. Spune că aceştia au stări emoţionale foarte diferite şi schimbări de comportament, din care cauză a solicitat pază. Ţine aici slujbe într-o bisericuţă improvizată. „Uneori, mai fură obiecte din biserică, după care le aduc înapoi”, ne-a spus părintele.
 „Dacă aveau alte condiţii şi alte preocupări, sigur nu ajungeau aici”, a declarat la ieşirea din penitenciar ministrul Alexandru Tănase, care s-a arătat mulţumit că instituţia pentru minori de la Lipcani nu seamănă cu o închisoare, ci cu un fel de tabără cu regim mai strict.

[timpul.md]

  Comisia Europeană a adoptat la 1 Iunie 2010 Programul Anual de Acțiuni pentru Republica Moldova pentru anul 2010 care prevede alocarea a 66 de milioane de euro.
  Programul de Cooperare va sprijini agenda anti-sărăcie a noului Guvern din Moldova, care mizează pe stimularea creşterii economice în întreaga ţară. O atenţie specială a programului este pusă pe reducerea sărăciei în zonele rurale. În plus, programul de asistenţă va sprijini evoluţiile înregistrate în domeniul energetic pentru a contribui la o producţie de energie mai sigură şi durabilă în Republica Moldova. Acest sprijin urmăreşte să reducă dependenţa aproape totală a Moldovei de sursele externe de energie primară.
  Stefan Fule, Comisarul European pentru Extindere și Politică de Vecinătate a declarat: "Moldova se confruntă cu provocări formidabile care necesită acțiuni decisive și determinante spre reformare. Noi susținem Moldova în aceste eforturi, iar decizia de astăzi demonstreză faptul că suportul este real și substanțial".
  Suma de  66 de milioane de euro este alocată prin intermediul Instrumentului de Parteneriat şi Politică Europeană de Vecinătate (IPEV), care prevede, anual, fonduri de asistenţă pentru Moldova şi  alte 16 state partenere amplasate de-a lungul frontierei de Est și Sud a UE. Moldova a beneficiat de alocări similare și în anii precedenţi, în cadrul Politicii de Vecinătate, oferind suport, de exemplu, pentru aprovizionarea cu apă şi pentru infrastructura sanitară. Alocaţiile PEV sunt principala sursă de asistenţă UE pentru statele situate de-a lungul frontierei de est a UE şi în regiunea Mediteraneană. În afară de fondurile de asistenţă PEV, Republica Moldova primeşte de asemenea, sprijin suplimentar prin intermediul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului (IEDDO) şi alte programe tematice.

[voceabasarabiei.net]

   Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a efectuat joi o vizita-fulger la Chisinau. Oficialul european s-a intalnit separat cu liderii Aliantei pentru Integrare Europeana si cu opozitia comunista, pentru ca la final sa sustina o conferinta de presa impreuna cu cei patru lideri ai coalitiei de guvernare. Concluzia: la inceputul lunii noiembrie 2010, vor avea loc noi alegeri parlamentare anticipate.
  Liderul opozitiei comuniste, Vladimir Voronin, a discutat marti telefonic cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, despre modalitatea de depasire a actualei crize politice din Republica Moldova. Criza a fost provocata de imposibilitatea alegerii sefului statului. Oficialul european a vrut sa vada daca ar fi posibil un eventual consens intre puterea liberal-democrata si opozitia comunista in vederea modificarii in Parlament a articolului 78 din actuala Lege Suprema care a facut, in doua randuri, imposibila alegere a sefului statului.