Vlad Bercu scrie în Economist că Republica Moldova devine o ţară tot mai scumpă. Populaţia necăjită se aştepta la schimbări radicale de la noua guvernare. E clar că este o iluzie să crezi că pe timp de criză lucrurile se pot schimba şi radical, şi rapid, scrie ziaristul. Însă felul cum a fost gestionată situaţia după majorările de tarife de la mijlocul lunii ianuarie nu a avut nimic comun cu criza. Bâlbâiala de care s-a dat dovadă în stabilirea compensaţiilor, întârzierea plăţii acestora, dar şi formlităţile birocratice au întărit neîncrederea populaţiei, conchide Vlad Bercu.

Valentina Baciu scrie în Timpul că fostul ministru al Educaţiei, Victor Ţvircun, ar putea fi obligat să întoarcă statului cel puţin şase mii de euro pentru că nu a executat mai multe hotărâri judecătoreşti în cazul unor angajaţi pe care i-a demis ilegal. Opt cauze au ajuns la CEDO, iar pentru a evita condamnarea R. Moldova în trei cazuri agentul guvernamental Vladimir Grosu a încheiat tranzacţii amiabile în urma cărora statul se obligă să achite reclamanţilor 6 mii 400 de euro.

Cornel Ciurea scrie în Capitala că parada militară din 9 mai de la Moscova din punct de vedere politic, este importantă pentru Rusia, dar nu şi pentru Moldova. În se pare că Moldova, încearcă un joc subtil. La Moscova va pleca preşedintele Mihai Ghimpu, ceea ce înseamnă că Moldova participă prin cel mai înalt demnitar al său. În acelaşi timp, militarii de la Ministerul Apărării nu se vor deplasa la Moscova, fapt care reprezintă o desolidarizare de corul general. Motivul invocat – lipsa banilor – este probabil unul plauzibil, dar el reflectă şi o vădită lipsă de interes faţă de eveniment.

Andrei Ivanţoc fost deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, judecat cu o sentință de detenție pe viață a declarat într-un interviu pentru Capitala că „adevărul despre războiul de la Nistru, ca și cel din 7 aprilie, rămâne încă a fi elucidat”. Dacă fostul preşedinte Voronin și cei din anturajul său nu vor fi pedepsiți, este de părere Ivanţoc, Alianţa pentru Integrare Europeană va pierde încrederea noii generații.

 Diana Răileanu - europalibera.org

Protest faţă de ţiganizarea forţată a românilor

O grupare de tineri romåni, specialişti în informatică, au oferit o lecţie usturătoare unor mari organe de (dez)informare europene, publicaţiile „Le Monde“ şi „Daily Telegraph“, cărora le-au fost sparte site-urile - fiind postate mesaje de protest faţă de operaţiunea de stigmatizare a romånilor prin suprapunerea imaginii ţiganilor - măgărie simplistă şi vulgară practicată des de media britanică şi franceză.
Cel mai recent exemplu al unei astfel de atitudini ce devine stereotip a fost o recentă emisiune de divertisment franţuzească în care moderatorii - şi publicul plătit de televiziune - luau în derådere formula de salut a romånilor, strångerea bărbătească cu dreapta. Gestul de salut romånesc era maimuţărit de cimpanzeii franţuji care suprapuneau salutului gestul de întindere a căuşului palmei, după vreo copeică sau un franc, de către cerşetorii ţigani din capitala Franţei.
Salutul are funcţie ritualică, face parte dintre gesturile cu încărcătură simbolică străveche, iar strângerea mâinii drepte de către bărbaţi are o istorie ce pleacă din timpurile cavalerismului, neavând nimic în comun cu gesticulaţia cerşetorilor.
Bărbaţii purtători de sabie îşi întindeau şi îşi strângeau cu putere mâna dreaptă, cea cu care se mânuia sabia, pentru a se securiza reciproc, confirmând astfel că întâlnirea urma să se desfăşoare în pace. Nu oricui i se întindea mâna, doar purtătorii de sabie, cavalerii, aveau privilegiul acestui salut. Evident, realizatorii emisiunii respective nu au în comun nimic cu cavalerismul, iar scopul divertismentului era umilirea românilor prin suprapunerea imaginii cerşetorilor gipsy.
„Le Monde“, una dintre cele mai importante publicaţii ale Franţei, a încasat o lecţie educativă din partea unor noi specii de cavaleri români, călăreţi ai net-ului, autointitulaţi Romanian National Security - spre marea gelozie a celor de la SRI, incapabili de performanţe similare (bine, nu că le-ar trece prin minte să spargă serverele FSB-ului de exemplu).
„Ne-a ajuns atâta batjocură. Ţiganii nu sunt români! Nu ei ne-au scris istoria! Când vorbiţi despre compatrioţii noştri, nu folosiţi expresiile «ţigani români». Noi v-am respectat Franţa, voi ne veţi respecta ROMÂNIA! R.N.S. Veghează pentru ca aceste lucruri să fie înfăptuite“, au scris hackerii români pe site-ul „Le Monde“.