Viscerele politice ale lui Vladimir Voronin zambesc fericit: i-a mai pacalit inca o data proprii concetateni. Batranul general sovietic de militie si-a vazut visul cu ochii: mamaliga moldoveneasca nu a explodat! S-a inmuiat dupa propaganda unui Lenin care inca mai rade, neinmormantat crestineste! Urmasii lui Bogdan si ai lui Stefan nu au iesit "la vot". Referendumul constitutional este virtual invalidat, iar initiativele democratilor de la Chisinau sunt practic anulate. Moldova, inapoi in buzunarul Kremlinului"Maretei Rusii nu-i mai plac vinurile noastre, nici merele crescute in fosta ei 'gradina infloritoare'. Ea are accese de isterie si actioneaza cu cruzime cand una din fostele ei 'surori mai mici misca in front' si prefera imbratisarilor ei Uniunea Europeana si (sau) NATO", spune Constantin Tanase, intr-un inspirat editorial din editia de joi, 2 septembrie, a ziarului Timpul. Santajul vinului si al fructelor si-a facut datoria. Santajul economic si amenintarea fortelor "pacificatoare" rusesti de la Nistru au mai castigat o data. Rusia a mai aratat inca o data cine pe cine stapaneste in arealul pruto-nistrean. Si chiar daca nu este vorba despre alegerea vreunui partid sau a unei doctrine (cu atat mai mult a unor reprezentanti in Parlament), "sovietistii" de la Chisinau grupati sub stindardul unui fantomatic Partid Comunist au reusit o victorie amara pentru romani si extrem de dulce pentru panslavismul moscovit. Referendumul de la Chisinau avea menirea de a "alege apele" pentru a statua modalitatea de alege presedintele statului: fie de catre popor (ca in cazul majoritatii natiunilor europene) fie prin votul majoritatii parlamentare (alese pe liste de partid). Rata scazuta a participarii (sub 30%) a invalidat in mod oficial referendumul. Nici macar Dan Dungaciu, noul cetatean moldovean si consilier prezidential la Chisinau, nu poate sa ne spuna ce se va mai intampla. Poate ca o alta politica externa bucuresteana, croita de pamanteni nu de "marinari" le-ar fi adus fratilor de peste Prut mai multa coerenta politica. Suntem, totusi, singura tara din estul Europei care nu reuseste sa proiecteze o politica coerenta fata de conationalii nostri !
Presa franceză şi cea italiană au pus tunul pe romii din România şi autorităţile de la Bucureşti, în Slovacia o familie de ţigani a fost masacrată de un psihopat, în Ungaria extrema dreaptă cere alungarea romilor din oraşe. Deşi problemele nu sunt noi, Comisia Europeană a lansat primul program vizând romii abia în aprilie 2010. Cheltuirea miliardele de euro puse la dispoziţia statelor are o eficienţă mult mai greu cuantificabilă decât în cazul proiectelor lucrative. Potrivit “The Economist”, costul anual al eşecului integrării romilor este de 5,7 miliarde de euro. “Dacă argumentele umanitare nu sunt suficiente, poate cele economice şi demografice pot avea efect”, scrie revista britanică despre politicile dedicate romilor în Europa. Deşi oficialii de la Bruxelles ştiau că aderarea României şi Bulgariei la UE, în 2007, va duce la sporirea comunităţii rome din UE cu circa 40%, Comisia Europeană anunţa, cu emfază, abia în 2010, redactarea primului program politic dedicat acestei minorităţi. Este vorba de Comunicarea privind integrarea economică şi socială a romilor în Europa. În acest document, Comisia arată că instrumentele legislative pe care le are la dispoziţie sunt directiva privind libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE, directiva împotriva discriminării şi decizia pentru combaterea discriminării, rasismului şi xenofobiei, adică o legislaţie foarte generală, în care guvernele de la Paris şi Roma găsesc uşor lacune. Dacă legislaţia specifică este ca şi inexistentă, nu acelaşi lucru se poate spune despre fondurile UE. Bruxelles-ul pune la dispoziţia statelor membre Fondul Social European (75 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013). 12 state au anunţat măsuri specifice pentru romi finanţate din FSE. Franţa nu este printre ele. O parte din noile state membre ale UE au investit în proiecte destinate romilor 27% din aceste fonduri. România, Cehia, Polonia, Slovacia şi Spania au alocat 172 milioane de euro pentru activităţi dedicate romilor. România şi Ungraia au alocat 50% din fondurile sociale care le-au revenit. În Irlanda, procentul a fost de 99,5%. Cât de eficient sunt investite aceste fonduri ţine de autorităţile fiecărui stat. Lor le revine sarcina de a verifica modul de cheltuire a banilor europeni, Comisia efectuând doar controale aleatorii. Lipsite dintotdeauna de lideri, comuniăţile rome nu pot gestiona ele însele fondurile. În unele state membre, puţine fonduri europene sunt direcţionate către romi. Spre exemplu, în cadrul iniţiativei EQUAL, implementată până în 2008, Germania, Italia şi Franţa au investit doar 1% din fonduri pentru acţiunile dedicate romilor. Un document al Comisiei Europene, redactat în timpul actualei campanii securitare din Franţa, arată că România a alocat de peste 20 de ori mai mulţi bani în proiecte de integrare a romilor, finanţate prin Fondul Social European, decât a făcut-o Franţa (33.045.853 de euro, faţă de 1.476.400 euro).
Cite ori v-ati privit in oglinda cautind imperfectiunile propriului corp si v-ati simtit nefericit. Cite ori ati lasat miinele in jos in fata unor probleme, neregularitati le serviciu sau v-ati iritat ca nu reusiti nimic. In acele momente uitam de lucrurile cele mai importante, viata, sanatatea si ne simtim nefericiti din cauza unor maruntisuri trecatoare. Viata e una si trebuie traita din plin neprivind la orice. Priviti urmatorul video ca sa intelegeti cit de fericiti sunteti.
5 Septembrie 2010 — Asociaţia „Promo-LEX” în perteneriat cu Asociaţia „Moştenitorii” monitorizează desfăşurarea referendumului constituţional în 40 de secţii de votare aflate peste hotarele Republicii Moldova*.
Un număr de nereguli au marcat activitatea secţiilor de votare de peste hotare monitorizate în cadrul acestui efort: Mai multe secţii de votare de peste hotare au fost deschise cu întârziere şi cu încălcarea procedurilor. În localitatea Mestre din Italia, secţia de votare (SV) nr. 323 a fost deschisă cu o oră şi un sfert întârziere, în timp ce biroul electoral al acestei secţii de votare s-a întrunit în şedinţă pentru prima dată abia în dimineaţa scrutinului. Cu întârziere a început votarea şi în Milano (SV nr. 356), Madrid (SV nr. 339), Santander (SV nr. 370), Odesa (SV nr.350)).
În majoritatea secţiilor de votare monitorizate, la momentul deschiderii, erau absenţi unii membri ai birourilor electorale. Această situaţie a fost înregistrată în secţiile de votare din Grecia, mai multe secţii de votare din Italia şi Rusia, şi în localităţile Toulouse şi Odesa.
O îngrijorare deosebită a trezit prezenţa forţelor de ordine locale în apropierea imediată a secţiilor de votare de peste hotare. Astfel, la ora deschiderii secţiei de votare nr.338 din Moscova, 15 miliţieni în uniformă se aflau lângă sediul secţiei de votare (la ora difuzării acestui raport, miliţienii au părăsit aria din preajma secţiei de votare, revenind periodic câte unul sau doi). Similar, în preajma secţiei de votare din incinta Ambasadei Republicii Moldova în Atena (Grecia) se aflau 6 poliţişti. În Madrid (Spania), o patrulă de poliţie staţionează lângă secţia de votare. Secţia de votare din Torino a fost deschisă în preajma unei secţii de poliţie din localitate. În majoritatea cazurilor prezenţa forţelor de ordine a fost solicitată de către reprezentanţii birourilor electorale, fiind invocată necesitatea asigurării ordiniii şi securităţii alegătorilor, iar în cazul secţiei de votare de la Madrid pericolul unor eventuale acte de terorism.
În anumite cazuri, membri ai birourilor electorale au demonstart cunoaştere incompletă a procedurilor de votare. În Padova (Italia) au fost înregistrate două cazuri de votare în baza buletinului de identitate. Majoritatea alegătorilor sunt incluşi pe liste suplimentare, listele de bază fiind imperfecte. În anumite cazuri, secţiile de votare nici nu au liste de bază. Această situaţie a fost constatată în Iraklion, Grecia şi în ambele secţii de votare din Mestre, Italia.
În Rusia, seturile cu buletine de vot destinate pentru secţia de votare Domodedovo au fost trimise la secţia din Mojaisk şi vice-versa. O altă confuzie s-a produs cu inventarul electoral destinat secţiilor de votare din Bucureşti şi Lisabona.
În Italia, majoritatea secţiilor de votare nu au primit urne de vot, biroul electoral al uneia din acestea utilizând cutii de carton pe rol de urne de vot. Aceiaşi problemă în Grecia a fost soluţionată prin conlucrarea cu autorităţile publice elene care au oferit pe perioada scrutinului cabine de vot şi urne de vot transparente.
* Un număr de 80 de observatori naţionali monitorizează desfăşurarea referendumului în secţiile de votare din Belgia (Bruxel), Cehia (Praga), Grecia (Atena, Iraklion, Salonik), Franţa (Paris, Toulouse), Germania (Berlin, Munchen, Hamburg), Spania (Madrid, Santander), Portugalia (Lisabona, Faro, Portimao), România (Bucureşti – 2, Galaţi, Timişoara, Cluj, Iaşi), Federaţia Rusă (Moscova, Domdedovo, Mojaisk, St. Peterburg), Ucraina (Odesa), Italia (Roma – 2, Mestre -2, Milano -2, Padova -2, Bologna -2, Parma, Torino, Verona, Napoli).
Proiect implementat cu suportul “Programului pentru Susţinerea Democraţiei in Moldova”, iniţiativă comună al Uniunii Europene şi Consiliului Europei.
sursa: comunicate.md
Echipa codru.org adresează felicitări și mulțumiri pentru modul operativ în care aceste două asociații au reușit să monitorizeze referendumul.
"Vointa poporului constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Statul garanteaza exprimarea vointei libere a cetatenilor prin apararea principiilor democratice si a normelor dreptului electoral." (Codul Electoral)
La referendumul ce a avut loc pe 5 septembrie 2010 au fost deschise pe teritoriul Republicii Moldova 1957 secții de votere și 78 secții de votare în străinătate. În urma contabilizării a voturilor valabil exprimate s-a stabilit numărul total a alegătorilor ce au partecipat la vot care este 799323 dintre constituie 701486 au votat opțiunea Pro și 97837 Contra. În străinătate la urnele de votare s-au prezentat și au votat 19703 alegători dintre care 19 278 au votat Pro și 397 Contra. În urma calculării preleminare rata de partecipare la referendum constituie 29,05% dintre care 87,50% Pro și 12,50% Contra. Rezultatele finale a votării la referendumul constituțional vor fi anunțate miercuri, 8 septembrie 2010.
Add a comment
Viscerele politice ale lui Vladimir Voronin zambesc fericit: i-a mai pacalit inca o data proprii concetateni. Batranul general sovietic de militie si-a vazut visul cu ochii: mamaliga moldoveneasca nu a explodat! S-a inmuiat dupa propaganda unui Lenin care inca mai rade, neinmormantat crestineste! 
Presa franceză şi cea italiană au pus tunul pe romii din România şi autorităţile de la Bucureşti, în Slovacia o familie de ţigani a fost masacrată de un psihopat, în Ungaria extrema dreaptă cere alungarea romilor din oraşe. Deşi problemele nu sunt noi, Comisia Europeană a lansat primul program vizând romii abia în aprilie 2010. Cheltuirea miliardele de euro puse la dispoziţia statelor are o eficienţă mult mai greu cuantificabilă decât în cazul proiectelor lucrative. Potrivit “The Economist”, costul anual al eşecului integrării romilor este de 5,7 miliarde de euro. “Dacă argumentele umanitare nu sunt suficiente, poate cele economice şi demografice pot avea efect”, scrie revista britanică despre politicile dedicate romilor în Europa. Deşi oficialii de la Bruxelles ştiau că aderarea României şi Bulgariei la UE, în 2007, va duce la sporirea comunităţii rome din UE cu circa 40%, Comisia Europeană anunţa, cu emfază, abia în 2010, redactarea primului program politic dedicat acestei minorităţi. Este vorba de Comunicarea privind integrarea economică şi socială a romilor în Europa. În acest document, Comisia arată că instrumentele legislative pe care le are la dispoziţie sunt directiva privind libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE, directiva împotriva discriminării şi decizia pentru combaterea discriminării, rasismului şi xenofobiei, adică o legislaţie foarte generală, în care guvernele de la Paris şi Roma găsesc uşor lacune. Dacă legislaţia specifică este ca şi inexistentă, nu acelaşi lucru se poate spune despre fondurile UE. Bruxelles-ul pune la dispoziţia statelor membre Fondul Social European (75 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013). 12 state au anunţat măsuri specifice pentru romi finanţate din FSE. Franţa nu este printre ele. O parte din noile state membre ale UE au investit în proiecte destinate romilor 27% din aceste fonduri. România, Cehia, Polonia, Slovacia şi Spania au alocat 172 milioane de euro pentru activităţi dedicate romilor. România şi Ungraia au alocat 50% din fondurile sociale care le-au revenit. În Irlanda, procentul a fost de 99,5%. Cât de eficient sunt investite aceste fonduri ţine de autorităţile fiecărui stat. Lor le revine sarcina de a verifica modul de cheltuire a banilor europeni, Comisia efectuând doar controale aleatorii. Lipsite dintotdeauna de lideri, comuniăţile rome nu pot gestiona ele însele fondurile. În unele state membre, puţine fonduri europene sunt direcţionate către romi. Spre exemplu, în cadrul iniţiativei EQUAL, implementată până în 2008, Germania, Italia şi Franţa au investit doar 1% din fonduri pentru acţiunile dedicate romilor. Un document al Comisiei Europene, redactat în timpul actualei campanii securitare din Franţa, arată că România a alocat de peste 20 de ori mai mulţi bani în proiecte de integrare a romilor, finanţate prin Fondul Social European, decât a făcut-o Franţa (33.045.853 de euro, faţă de 1.476.400 euro).
