Al Maktoum International va putea primi în 2017, atunci când va fi complet operaţional, până la 150 de milioane de pasageri pe an. Costurile de construcţie se ridică la 30 de miliarde de dolari. Cum va arăta cel mai mare aeroport din lume:
-suprafaţa pe care întinde aeroportul este de 140 de kilometri pătraţi;
-aeroportul va avea cinci piste paralele, fiecare în lungime de 4,5 kilometri, Lungimea lor, precum şi spaţiul dintre ele, va permite, simultan, aterizări şi decolări;
-trei terminale pentru pasageri;
-16 terminale pentru marfă, cu o capacitate anuală de 12 milioane de tone
-hangare capabile să găzduiască avioane A 380, cel mai mare avion de pasageri la ora actuală;
-în jurul aeroportului se va construi Dubai World Central, prima platformă aeroportuară integrată din lume, de fapt un oraş în care se vor găsi inclusiv restaurante, mall-uri, un uriaş centru de expoziţii şi chiar un ultraluxos teren de golf;
-complexul va avea 100.000 de locuri de parcare;
-Al Maktoum International va fi legat de actualul aeroport al Dubaiului, Dubai International Airport, printr-o linie feroviară de mare viteză.
Dubaiul, cel mai îndatorat emirat din federaţie, ridică acest aeroport bazându-se pe enormul potenţial de trafic. Se estimează că el va fi principalul hub de tranzit pentru companiile ce operează între Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Australia. În ciuda crizei datoriilor (micuţul emirat ar datora mai mult de 100 de miliarde de dolari) şi a scăderii economice de anul trecut, primele trei miliarde de dolari au fost deja investite.

money.ro

  O femeie in varsta de 71 de ani traieste asemeni scenariului de film "Terminalul" fiind blocata de cinci ani pe aeroportul italian din Malpensa, asteptand sa se poata intoarce la familia ei din Mauritius. Din cauza birocratiei, Cesira Ton nu se poate intoarce acasa si a decis sa ramana in aeroport, pentru ca asa se simte mai aproape de casa, informeaza Ansa. In Mauritius o asteapta sotul si doi baieti, in varsta de 40 si 45 de ani. Cesira supravietuieste datorita pensiei minime pe care o primeste si isi poarta in permanenta bagajul cu ea. Femeia doarme pe banchetele din aeroport, scrie poezii si ii ajuta pe calatorii care s-au ratacit prin aeroport. "Aeroportul e ca un acoperis pentru mine si mi se pare ca de aici mai am doar un pas pana acasa. Nu am facut nimic rau, dar mi se pare ca sunt condamnata pe viata si nu ma pot intoarce la familia mea", a declarat aceasta. Un regizor care a aflat de povestea ei s-a aratat interesat sa faca un film.

ziare.com

    Profetii sfarsitului lumii incearca sa-i determine pe toti cetatenii Planetei sa-si schimbe felul de viata daca nu vor sa fie arsi in valul de fierbinteala care vine. Adevarul este ca planeta noastra a trecut prin diferite stadii de incalzire sracire de-a lungul intregii ei istorii geologice. Intre secolele XI si XIV, temperaturile au fost extrem de ridicate, in intreaga lume. Cronicile existente nu mentioneaza niciun fel de temperaturi pentru ca termometrul inca nu se inventase. Intre secolele XVI si XIX temperaturile au fost atat de scazute incat perioada s-a numit "mica epoca de gheata". Adevarul este ca clima Planetei depinde de o serie de factori implacabili pe care apologetii incalzirii globale au ales sa-i ignoreze intentionat. Soarele, vulcanii si curentii oceanelor. Schimbarile ciclice in emisiile solare au preponderenta in stabilirea climatului pe Pamant. Ciclurile solare au o perioada de 11 ani, si, din cand in cand, aceste perioade ating varfuri neobisnuite. Un alt factor este oferit de activitatea vulcanica din lume. Vulcanul Krakatoa (in Asia) a erupt in mai 1883, iar cenusa aruncata in aer si vaporii de acid sulfuros (H2SO2) s-au ridicat la nivelul norilor cirrus reflectand lumina soarelui in cosmos.
Anii care au urmat au fost ani "fara vara" in multe parti ale lumii, incluzand America de Nord, Africa si Asia. Al treilea factor major in determinarea aspectelor climatice sunt curentii oceanelor. Oamenii de stiinta n-au reusit inca sa determine ce cauzeaza alterarea directiilor acestor curenti. O mica deviere in directia Gulfstream-ului (un curent care traverseaza Oceanul Atlantic in diagonala, de la coasta Floridei la coasta Norvegiei) poate scufunda intreaga Europa intr-o alta perioada glaciala. Sau curentul Behring, care vine de la nord, paralel cu coasta pacifica in Alaska, Canada, SUA si Mexico, prin o foarte mica schimbare a directiei poate indeparta toata viata acvatica de pe coasta Americii de Nord si de Sud incalzind atmosfera. Falsa ipoteza ca intreaga vina e a omenirii, prin producerea de dioxid de carbon (CO2), poate fi ignorata. In Evul Mediu omenirea producea mai mult dioxid de carbon decat acum, pentru ca singurul combustibil uzat era lemnul. In plus, clima neobisnuita, in unele parti, poate fi justificata prin despaduriri.