Partidul Piraţilor din Suedia (Piratpartiet) , care militează pentru legalizarea schimbului de materiale protejate de copyright pe Internet , a intrat în Parlamentul European.Potrivit rezultatelor definitive ale alegerilor europene de din Suedia, Partidul Piraţilor a obţinut peste 7 % dintre voturi. Înfiinţat în 2006, partidul, care a făcut senzaţie în campania electorală din Suedia, a înregistrat o triplare a numărului de susţinători după condamnarea la un an de închisoare a patru responsabili ai site-ului suedez de schimb de fişiere Pirate Bay.
Nu puteam să nu scriu despre această victorie unicală şi extraordinară, un fenomen care a luat naştere în Suedia dar care nu e nici pe departe primul de genul său. În mai multe stale europene s-au fomat mai multe partide de acest gen şi chiar dacă nu au intrat acuma în Parlamentul European au acaparat mai multă outere şi mai ales atenţie pe plan naţional. În sfîrşit vedem o persoană inteligentă din punct de vedere informatic în conducerea Europei, care ştie ce e asta libera informaţie, îi sunt familiari termenii GPL, Creative Commons, Open Source, Linux şi visul caruia e să educe cît mai multe persoane spre informaţia GRATUITĂ fară de interesele multinaţionalelor murdare!
TRĂIASCĂ PARTIDUL PIRAŢILOR! Trăiască informaţia gratuită!
Şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu susţine că afirmaţia din presa de la Chişinău, potrivit căreia, cetăţenii moldoveni ar trebui să dovedească - pentru a obţine viză - că au un cont bancar cu minim 500 de euro este "total falsă" şi că România nu cere depozite bancare cetăţenilor moldoveni.
Adevărul, cea mai scumpa comoară! Cîndva, Marele nostru Poet naţional, Mihai Eminescu ne spunea cu o adîncă mîndrie şi fără teamă lăuntrică: „Sîntem români şi punctum”. Aici, în cuvînte atît de simple se ascunde un mare adevăr, cuprinzător şi profund, care nu se referă numaidecît la aspectul naţional. A fi român înseamnă a fi un Om cu simţul datoriei şi al responsabilităţii, care ştie să preţuiască valorile spirituale eterne şi întreaga creaţiune cuprinsă într-o iubire pură. Noi nu sîntem urmaşii Romei, cu oameni decăzuţi moral, ci urmaşii geto-dacilor, un popor străvechi, parcă intenţionat aşezat de Dumnezeu pe o bucată de pămînt, din care nu am plecat niciodată, cuprins între Nistru şi Tisa, Carpaţii Nordici spre Balcanii Orientali.
Trebuie să respectăm memoria înaintaşilor, ai căror moştenire o regăsim printre perlele folclorului nostru din toate regiunile istorice, care imprimă un specific deosebit culturii noastre naţionale. Însăşi Limba Română (şi nu valahă, moldovenească, etc., cum ne învaţă duşmanii noştri străini) provine din fondul lingvistic geto-dac şi nu din romanizarea de două secole a doar sudului României de astăzi.
Ziua Mondială a Mediului Inconjurător se sărbătoreşte pe data de 5 iunie in mai bine de 100 de ţări. A fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentry celebrarea Conferinţei „Ecologia Umană” de la Stockholm şi reprezintă elemental cel mai important al Programului Ecologic al Naţiunilor Unite. Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă un imbold pentru oamenii de pe tot Pămîntul de a acţiona împreună pentru păstrarea moştenirii naturale de care dispunem pentru generaţiile viitoare.Cea mai gravă şi mai actuală problemă care se ridică la etapa actuală este încălzirea climatică. Astfel, concentraţia de bioxid de carbon din atmosferă este cea mai ridicată din ultimii 600.000 de ani iar ritmul in care aceasta creşte se accelerează. Schimbarea climatului se vede cel mai bine in zonele polare : zone îngheţate de secole se topesc mai repede decît a fost anticipat afectînd atît oamenii din regiune care depind de mediul din jurul lor nu doar pentru hrană ci şi pentru a-şi menţine identitatea culturală, cît şi animalele a căror habitat este ameninţat.
Dar problema nu se reduce la zona arctică. Toate regiunile planetei sunt interconectate. Polii afectează clima de pe întreg globul. Pe măsură ce gheaţa se topeşte nivelul mărilor şi oceanelor creşte, iar locuitorii insulelor şi oraselor de pe ţărmul acestora riscă să fie inundate. Fenomenele meteorologice extreme se multiplică.
Doar 2,5% din apa de pe planeta este apă dulce iar două treimi din aceasta se află stocată în gheţari şi la poli. Topirea acestora ridică probleme legate de rezervele de apă dulce din viitor. Pentru o treime din populaţia globului care trăieşte in zone afectate de secetă încălzirea globală înseamnă accentuarea deşertificării, insecuritate alimentară dar şi probleme de sănătate. De aceea ar trebui să ne pese tuturor de ceea ce se intîmplă cu gheaţa de la poli, indiferent in ce parte a planetei ne aflăm, căci Pămîntul este un tot întreg.
