Un rege al Persiei, voind să-și aleagă un sfetnic bun, a chemat la palat într-o zi pe 5 dintre cetățenii cei mai de vază din oraș și le zise:

   - Iată am 5 inele pe degetele mele; ele vor fi plata sincerității voastre. Spuneți-mi, fără lingușire, ce credeți voi despre puterea și mărinimia mea?

   Ei uimiți de frumusețea diamantelor de pe inele și voind să le aibă, răspunseră regelui cu multe laude pe care nu se cuvenea să le spună decît lui Dumnezeu. Regele părea mulțumit și dădu pe rînd 4 inele. Pentru că al 5-lea tăcea, regele l-a îndemnat să-și spună părerea.

   - Eu cred, zise acesta, altfel decît cred cei ce au vorbit înaintea mea. Eu cred că toată puterea, o rege, o ai de la Dumnezeu și ți-a fost dată pentru binele poporului ce-l stăpînești și odată va trebui să dai socoteală de felul cum ai întrebuințat-o.

   - Și eu cred tot așa, zise regele cu mulțumire.

   - Dar ție nu-ți dau inelul, ci încrederea și prietenia mea. Vei sta mereu lîngă mine, ca sfetnic al meu, căci în tine am găsit omul și prietenul sincer pe care-l căutam.

   A doua zi, cei patru veniră foarte grăbiți să spună regelui că negustorul de la care a cumpărat inelele cu diamante sunt false. Dar regele le zise:

   - Ce, voi credeți că eu nu știu, că diamantele sunt false? Voi mi-ați dat laude, eu v-am dăruit diamantele false. V-am plătit cu aceeași măsură, de ce vă mai plîngeți?

   Morala: A fi sincer cu ceilalți înseamnă a fi sincer cu tine însuți.