|
Miercuri, 21 Iulie 2010 14:30 |
|
Într-un timp scurt, de o săptămână, trei mari publicaţii europene - „Der Spiegel”, Germania, „The Daily Telegraph”, Marea Britanie, şi „Il Giornale”, Italia - pornesc (ca) la comandă un atac virulent la adresa României şi, indirect, asupra R. Moldova. Cred că cititorului îi va fi interesant să lectureze câteva pasaje, mai reprezentative, din articolele inserate în respectivele publicaţii. Primul articol din această serie apare (marţea trecută) pe pagina online a revistei „Der Spiegel” şi îl acuză pe preşedintele român Traian Băsescu că încearcă, chipurile, să bage „pe uşa din dos” RM în „paradisul economic al UE”. Dintr-un spirit patriotic, scrie publicaţia, preşedintele Traian Băsescu doreşte să crească populaţia României şi a acceptat ca numărul paşapoartelor acordate lunar să ajungă la 10.000, în anul curent. În acest mod, UE, care deja manifestă reticenţă faţă de extindere, se extinde pe ascuns spre Est, fără vreun referendum sau vreun acord de la Bruxelles, Berlin sau Paris. Potrivit publicaţiei, după ce Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la putere în RM, România a accelerat „ofensiva de naturalizare” în micul stat vecin. „Deşi România a fost afectată grav de criza financiară, această ţară a acordat împrumuturi generoase statului vecin anul trecut. Gardul de sârmă ghimpată de la frontieră a fost demontat şi, din toamna anului trecut, moldovenii care locuiesc pe o rază de 30 km de frontieră au putut vizita România fără viză”, explică „Der Spiegel”... „Noul Guvern moldovean nu se opune avansurilor României. Dintre cei 53 de membri ai coaliţiei guvernamentale, nouă au paşaport românesc, iar alţi 11 au depus dosarul pentru obţinerea unuia. Iar în condiţiile în care Mihai Ghimpu este în prezent preşedintele interimar al Moldovei, în fruntea statului se află un unionist, aşa cum sunt numiţi cei care pledează pentru reunificarea României şi Moldovei”, observă „Der Spiegel”.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
Miercuri, 21 Iulie 2010 14:24 |
|
Estonia este trimiterea atât asistenţă tehnică şi doi experţi de criză pentru a ajuta Moldova sa se impace cu perioada de după inundaţii majore care au avut loc acolo în luna iulie. Ajutorul este finanţat de Ministerul Afacerilor Externe şi organizat de către Mondo NPO. Ministrul de externe Urmas Paet a declarat că râul Prut creştere peste malurile sale a cauzat distrugerea extraordinar, şi mii de oameni au trebuit să părăsească casele lor, ca urmare a inundaţiilor. "Republica Moldova ne-a trimis un apel pentru ajutor în lichidarea efectelor inundaţiilor Estonia a decis. Să răspundă la apel Moldova şi de a da ajutor naţiune în manipularea urma inundaţiilor, ajutând astfel pe cei care au fost afectate de revenirea inundaţii la o viaţă normală, ", a spus Paet. Echipamentele necesare vor fi achiziţionate prin intermediul întreprinderilor estonian. Cinci kituri pompa, împreună cu alte echipamente destinate pentru a curăţa fântâni şi de pompare a apei din subsoluri vor fi trimise ca ajutor. Nevoile concrete pentru echipamente suplimentare vor fi evaluate de către experţi a fi trimise. Experţii vor furniza, de asemenea, de ajutor, da de formare de bază, şi să analizeze situaţia, care va da Estonia ocazia de a sprijini capacitatea Moldovei de a se împăca cu efecte de inundaţii masive. Estonia este oferindu-Moldova 857 000 kroons (54 770 EUR) pentru a ajuta ţara să se ocupe de urma inundaţiilor şi pentru a ajuta victimele inundaţiilor. Banii au fost alocate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru dezvoltare şi ajutor umanitar. <Sursa: Guvernul Republicii Estonia >
|
|
Miercuri, 21 Iulie 2010 14:17 |
|
 Rusia este de gând să introducă un embargo asupra importurilor de vinuri moldoveneşti, în cazul în care Moldova nu rezolva sale vin de calitate probleme de producţie în curând. Aceasta este ceea ce medicul sanitar rus şef Genadii Onishechko avertizat. În cuvintele sale, în cazul în care situaţia nu sa schimbat în două săptămâni, atunci Rusia va trebui să interzică importul de vinuri moldoveneşti. Potrivit autorităţilor ruse de sănătate vinul conţine substanţe periculoase.
Între timp, ministrul moldovean al Agriculturii si Alimentatiei Valeriu Cosarciuc a negat pretenţiile ruseşti. El a spus că decizia luată de către "Rospotrebnadzor", serviciul rus de control sanitar, a fost politic, Republica Moldova ziar Panorama reads.
Experţii avertizează că unei posibile interdicţii asupra importurilor de vinuri moldoveneşti în Rusia ar putea duce la o catastrofă economică în Republica Moldova. <Focus-fen.net>
|
|
Miercuri, 21 Iulie 2010 14:09 |
|
 "Il Giornale", avertizează: "Invazia de cetăţeni moldoveni în Europa datorită paşapoarte acordate de către România Traian Băsescu!" Se pare un scenariu adevărat dezastru care a încercat neîndemânatic să picteze în urmă cu câteva zile un articol apărut în coloanele "Il Giornale", următoarele două publicaţii de săptămânalul german "Der Spiegel" şi britanic Daily Express "." Migranţii în dezordine, "hoarde noi primite de nevoiaşi", "miseropoli uitat" ... piesa este semnat de Gian Micalessin un adevărat "ciorbă", supa din Moldova, asezonate cu multe prejudecăţi diferite şi idei preconcepute despre această fostă republică sovietică mici de doar 4 milioane de locuitori. Cel mai probabil cine a scris acest "minunat" pictate pe Republica Moldova şi a cetăţenilor săi, a fost inspirat de cel mai mare dezastru pentru a fotografia o realitate colosal care, pe echilibru, are prea puţin de real. Probabil voi ignora ceea ce nu este un act de propagandă pentru Moldova, ci un fapt, că Ministerul de Interne şi a datelor Istat privind crimele comise de străini în Italia. cetăţenii Republicii Moldova nu închide numai rândurile penale împotriva cetăţenilor străini, dar, în schimb, sunt printre integrarea virtuos în clasamentul mondial în Italian Job. În articolul publicat de ziarul "Moldova este definit ca o" miseropoli ", un cuvânt care ofensează o naţiune puternic activ, cultură bogată, istorie şi, mai presus de toate, oameni buni. Republica Moldova este o ţară de o frumuseţe atemporală, o frumusete nu numai peisaje, ci şi oamenii care o compun. O frumusete din diversităţii, fuziuni între diferite culturi şi popoare. Poporului moldovenesc sunt ospitalieri, veseli, responsabil şi mai presus de toate oameni care lucrează şi care ştie cum să facă bine. migranţilor moldoveni în Italia, chiar cred că pentru a îmbunătăţi situaţia lor economică şi socială prin participarea la cursuri de formare în multe sectoare industriale, cercetare-dezvoltare, îmbunătăţirea cunoştinţelor lor, care nu contribuie doar la creşterea individuale, ci, de asemenea, pentru că de o ţară care ca niciodată în acest moment este de apreciat, sprijinit, încurajat nu numai de către Uniunea Europeană, dar, de asemenea, de la mai multe organe, multe internationale. Guvernul Republicii Moldova este de a face mult pentru a încerca să nu dezamăgesc şi să se apropie de standardele din ţările vecine. Republica Moldova şi moldovenii au o oportunitate, nu o problemă pentru Italia şi pentru restul Europei. Apoi, există străini care sunt fundamentale în economia unei ţări, printre ei sunt, fără îndoială, zeci de mii de muncitori moldoveni pe piaţa internă şi îngrijitori, cu seriozitate şi profesionalism, grijă şi îngrijite, chiar şi în anii următori vârstnici noastre .
Ce, ne e frică de cine?
|
|
Marţi, 20 Iulie 2010 17:09 |
|
Urmatorul este un articol care ar trebui sa ne faca sa ne oprim pentru un moment si sa ne dam seama de ceea ce se intampla cu adevarat in tarisoara noastra, atat la nivel lingvistic cat si social.  DISCRIMINARE?! Îi adresez, ca medic, unei paciente următoarele întrebări: „Cum vă simţiţi? Ce vă derangează? De când sunteţi bolnavă?”. La care ea, după o pauză apăsătoare, pe un ton ridicat, îmi spune: „Eto cito za discriminaţia?”. Încerc să aflu în ce constă această „discriminaţia”?, dar observ o agresiune în ochi şi în mişcări şi că ea vede în toate doar „discriminarea”, care constă în faptul că ar fi trebuit să încep ziua cu „Zdraste!” şi s-o termin cu „dosvidania”, fiind considerat, în propria ţară, ca un rătăcit al sistemului sovietic. Mă întreb şi vă întreb: oare de ce se întâmplă astfel? Explicaţia pe cât e de dificilă, pe atât e de simplă – lipsa de verticalitate a fiecăruia dintre noi. Am fost educaţi în smerenie faţă de „starşii brat”, care, odată intrat în casă, a devenit şi stăpân.
Mă adresez odată unei chioşcăriţe: „Daţi-mi „Literatura şi arta”, la care ea îmi zice: „Netu!”.
-Cum „netu!”, dacă aveţi în faţă săptămânalul?
Mi-l aruncă, zicând printre dinţi: „Tri rublea”.
– Se vinde în ruble, nu în lei?
– A kakaia tebe razniţa?
Intru într-un microbuz în care se aude asurzitor de tare „Kalina krasnaia, kalina...”. Îl întreb pe şofer: „De ce cântă atât de tare şi încă şi ruseşte?”. Îmi răspunde: „Nu-ţi place, nu asculta!”.
– Dar mă deranjează!
– Ei şi ce? Ceilalţi tac, înseamnă că le place...
Încerc să-i explic, dar nu mă aude şi nu vrea să înţeleagă.
Merg pe stradă şi citesc publicitate, inscripţiile de pe uşile magazinelor, ale instituţiilor statale – cu preponderenţă, în limba celor, chipurile, „discriminaţi”.
Iar tinerii noştri, în exclusivitate, îşi zic la despărţire: „Davai, poka!” sau „Hai, davai!”, precum şi alte „perle”.
Cel mai grav însă este că astfel de “formule” auzi şi de la studenţi, viitorii specialişti, care nu pot emite un gând fără a folosi cuvinte „parazite”. Chiar şi la prestigiosul PRO TV am impresia că sunt intervievaţi cei mai analfabeţi şi cei „discriminaţi”. Oare să nu existe în această ţară persoane care vorbesc frumos româneşte, care ştiu să răspundă corect la nişte întrebări?
Colegii mei, în prezenţa unui vorbitor de rusă, pentru ca acesta să nu se simtă „discriminat”, o trec la limba celui ce ne ignoră, umilindu-ne în propria Ţară.
Aceeaşi problemă – lipsa de verticalitate şi de mândrie naţională. Numai într-o ţară cu un astfel de popor e posibil revanşismul comunist.
În dezbinare, în lipsa de cultură, în lipsă de cuget naţional stă ascuns acest microb care ne contaminează şi, până la urmă, ne va distruge.
Să luptăm cu propria noastră „discriminare” în propria casă, să nu tolerăm revanşismul sub orice formă, să fim demni de limba ce ne apartine!
Căci o merităm! Romeo ŞCERBINA, medic
|
|
|
