Un pic de istorie: când imigranţi ilegali au fost italienii şi România nu le vrei ...
Ministerul de Interne în anul 1942 a încercat să oprească emigrarea în Bucureşti, unde conaţionalii noştri au fost nepopulare. În Mumbai, care a avut de a face cu prostituţia a fost numit "italian." Documentele de o vârstă să treacă frontiera au fost sărace ale ţării noastre, uneori penale, adesea incriminate.
Când românii am fost ... Si lucrurile au fost mai mult sau mai puţin ca cea de azi, doar cu rolurile inversate. Italienilor care mergeau la Bucureşti în căutare de avere să lucreze ca dulgheri, în mine sau fabrici. Ei au avut un permis de şedere în buzunar, dar în final a rămas peste graniţă cu precizie. Pasagerilor clandestini. Cât de mulţi români au avut în Italia, înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Nedorit, deoarece acestea sunt acum privite cu suspiciune şi furie. O jumătate din italieni 900 nu au fost să ia în considerare infractorilor români, dar vamal românesc de control pentru a evita să fie invadată de italieni. Italienii au creat multe probleme: violent, indisciplinat. Povestea lor, făcute din cârpe şi prejudecăţi, a devenit împletesc cu încercările italian pentru a preveni nedorite să părăsească graniţele şi au fost de gând să creeze probleme la dictaturii generalului Ion Antonescu prieten. Şterse din memorie a unei ţări, uşor de a răsturna prejudecăţile pe alţii, de problemele emigraţiei italiene în România provin din praful din Arhivele de Stat, prin intermediul expoziţiei "Urme de Parma şi emigrării italiene între XVI-lea şi secolul XX." Peste o sută de documente, multe dintre nepublicate. Acestea includ o scrisoare cu ştampila de Ministerul de Interne a trimis 28 august 1942 la toate locale de poliţie din Regatul, Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul a Dalmaţia, Zadar la direcţia de poliţie şi Înaltului Comisar de Ljubljana. A emis-o anumită ordine: nu permite expatriat Italienilor din România. Face [...]
Afară de faptul că printre emigranţii erau muncitori doar în căutare de "America, dar, de asemenea, aventurieri fără scrupule, este bine cunoscut si documentat istorie, în această expoziţie, alte scrisori, plângeri şi a plângerilor. Cea mai veche este o scrisoare de la consulul italian din India, care în 1893 a informat ca patria mamă în Bombay toţi cei care exploatează prostituţia au fost numite "italian." O asociaţie de idei, cu siguranţă nu măgulitoare. Italienii, la fel ca toţi migranţii, nu doar o problemă de securitate, dar, de asemenea, o resursă economică, astfel încât Mussolini, după cum reiese de un set de circulare, interzis de călătorie muncitori străini calificaţi. Ele ar putea doar muncitorii de la simplu, arme care au fost în pericol de a ajunge în maşina de tocat carne a imigraţiei ilegale. Care au existat atunci ca şi acum. Documentele expozitie o serie de emigrare neregulate a avut loc între 1925 şi 1973: Italienii au venit în Franţa şi Corsica, dar şi în alte ţări, viză de turism şi apoi sa oprit dincolo de termenul limită, alţii au venit într-o mână cu ferăstrău tranzit, dar nu a părăsi ţara în care au fost doar in trecere. Alţii obţinut paşapoarte false sau bilete ajuns în America prin poştă, oficial, de rude şi prieteni. De fapt, o dată de cealaltă parte a oceanului, de aşteptare pentru că proprietarii de terenuri au forţat să plătească pentru schimburi istovitor, fără plată, costurile de călătorie care a speranţei. Chiar şi această "racket", materiale înregistrate în 1908, contribuie la frescă a unei epoci, nu prea departe, în cazul în care românii - incriminate, nedorite sau exploatat - ea ne-a fost.
Din cauza a doi pasageri care băuseră prea mult şi care deveniseră ostili, unul dintre aceştia fiind cetăţean moldovean, un avion al companiei aeriene ruse Aeroflot, care trebuia să ajungă în Cuba, a aterizat de urgenţă în Islanda. Potrivit presei ruseşti, unul din pasagerii scandalagii deţine cetăţenie moldovenească, iar cel de-al doilea este cetăţean al Rusiei, informează Mediafax. Autorităţile Moldovei nu au confirmat, deocamdată, acest lucru. Potrivit unui comunicat al companiei aeriene, cei doi bărbaţi urmau să ajungă în capitala Cubei, Havana. În timpul zborului cei doi au fumat şi chiar au agresat personalul avionului. Pentru a-i da afară, pilotul a facut o aterizare de urgenţă în Islanda. Acolo, cei doi au petrecut o noapte închişi într-o celulă a poliţiei, iar in zilele următoare urmează să fie trimişi în ţară, potrivit sursei citate.
România va deschide oficial, la începutul lunii iulie, două noi consulate generale din Republica Moldova, situate la Cahul şi la Bălţi. Noile reprezentanţe consulare au fost înfiinţate prin decretul prezidenţial semnat de preşedintele Traian Băsescu pe data de 2 noiembrie anul trecut. Ministerul Afacerilor Externe al României a făcut un considerabil efort financiar, logistic şi de resurse umane pentru a veni în sprijinul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să obţină vize de intrare în România. Resursele au fost alocate şi vor fi distribuite peste Prut cu respectarea deciziilor politice de la Bucureşti privind reducerile de personal bugetar şi de cheltuieli bugetare. România a fost sprijinită de Uniunea Europeană în efortul financiar depus pentru deschiderea celor două consulate. Astfel, 90 % din cele două milioane de euro – care reprezintă achizţionarea sediilor şi doatarea lor – sunt suportate de programul Schengen. Cele două consulatele generale de la Cahul şi de la Bălţi vor soluţiona dosarele pentru obţinerea vizei dar pe cele pentru redobânirea cetăţeniei precum şi obţinerea de paşapoarte, acte notariale, înregistrarea actelor de stare civilă. La Consulatul General al României de la Cahul vor fi trimişi 12 funcţionari consulari, în timp ce la cel de la Bălţi vor merge nouă astfel de funcţionari. Prin deschiderea celor două reprezentanţe consulare, centrala diplomatică de la Bucureşti aşteaptă scăderea presiunii exercitate asupra Secţiei Consulare din cadrul Ambasadei României la Chişinău, unde sunt prelucrate zilnic în jur de 450 de vize, cu un vârf de 700 de vize pe zi, cu ocazia sărbătorilor şi a începerii şcolilor.
Crearea unei reteli de collaborare intre asociatiile moldovenesti din Italia
Organizarea si susţinerea activităţilor de păstrare a identităţii naţional-culturale a diasporei moldovenesti din Italia
Susţinerea proceselor de structurare a diasporei moldoveneşti prin intermediul sustinerii si instituirii asociaţiilor obşteşti
Atragerea potenţialului reprezentanţilor diasporei moldoveneşti în dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu institutiile din Republicii Moldova si Italia
Protecţia drepturilor şi intereselor naţional-culturale a moldovenilor din Italia în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului şi cu legislaţia ţării de reşedinţă
ACTIVITĂŢI PLANIFICATE - activităţi de susţinere şi consolidare a diasporei moldoveneşti:
EVENIMENTE SOCIAL-CULTURALE : organizarea şi desfăşurarea impregna cu asociatiile moldovenilor dîn Italia a evenimentelor cu caracter social-culturale cu scopul de a mentine si promuova limba si cultura, traditile nazionale si consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova;
organizarea diferitor iniziative cu scopul de a facilita accesul reprezentanţilor diasporei moldoveneşti la sursele infomaţionale ale Republicii Moldova
SEMINARE FORMATIVE pentru instruirea continuă a presedintilor asociatiilor spre conlucrărea cu organismele donatoare internaţionale şi sporirea capacităţii de atragere şi utilizare a resurselor financiare externe ; elaborarea şi implementarea proiectelor comune cu alte organizaţii non – profit pentru soluţionarea problemelor moldovenilor din Italia
MESE ROTUNDE cu participarea asociatiilor obstesti; crearea si iniţierea de parteneriate intre
asociatiile moldovenesti din Italia
GHISEU INFORMATIV pentru sustinerea, ìncurajarea şi asistarea organizaţiilor obstesti moldovenesti din Italia si elaborarea proiectelor pentru asociatii si asistenţa tehnică a lor; cooperarea cu autorităţile locale în vederea promovării intereselor moldovenilor din Italia
STUDII SI CERCETARI pentru monitorizarea si publicizarea activitatilor social-culturale a asociattilor moldoveneşti din Italia
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Monitorizarea si evaluarea rezultatelor obţinute va fi facuta pe parcursul intregului an de implementare a activitatilor efectuate de catre finantiatorii proiectului impreuna cu suportul asociatiei realizatoare.
REZULTATE
Este de aşteptat ca în urma dezvoltării relaţiilor ìntre asociatiile diasporei moldovenesti din Italia se va mentine si consolida legătura dintre diaspora moldovenească din Italia şi Repubblica Moldova, se va păstra şi promuova identitatea, cultura si traditiile nazionale, vor fi protejate drepturile persoanelor originare din Republica Moldova in Italia;
INDICATORI DE REUSITA
Numărul actiunilor de promovare a colaborării dintre asociatiile moldovenesti din Italia
Numarul iniziativelor de formare continua in domeniul asociationizmului a presedintilor si membrilor asociatiilor
Numărul acordurilor elaborate şi semnate intre asociatii din Italia
Numărul asociaţiilor ale diasporei moldoveneşti sustinute in activitatea de păstrare a identităţii naţional-culturale
Numărul asociaţiilor noi fondate ale diasporei moldoveneşti.
Din cauza a doi pasageri care băuseră prea mult şi care deveniseră ostili, unul dintre aceştia fiind cetăţean moldovean, un avion al companiei aeriene ruse 
România va deschide oficial, la începutul lunii iulie, două noi consulate generale din Republica Moldova, situate la Cahul şi la Bălţi. Noile reprezentanţe consulare au fost înfiinţate prin decretul prezidenţial semnat de preşedintele Traian Băsescu pe data de 2 noiembrie anul trecut. Ministerul Afacerilor Externe al României a făcut un considerabil efort financiar, logistic şi de resurse umane pentru a veni în sprijinul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să obţină vize de intrare în România. Resursele au fost alocate şi vor fi distribuite peste Prut cu respectarea deciziilor politice de la Bucureşti privind reducerile de personal bugetar şi de cheltuieli bugetare. România a fost sprijinită de Uniunea Europeană în efortul financiar depus pentru deschiderea celor două consulate. Astfel, 90 % din cele două milioane de euro – care reprezintă achizţionarea sediilor şi doatarea lor – sunt suportate de programul Schengen. Cele două consulatele generale de la Cahul şi de la Bălţi vor soluţiona dosarele pentru obţinerea vizei dar pe cele pentru redobânirea cetăţeniei precum şi obţinerea de paşapoarte, acte notariale, înregistrarea actelor de stare civilă. La Consulatul General al României de la Cahul vor fi trimişi 12 funcţionari consulari, în timp ce la cel de la Bălţi vor merge nouă astfel de funcţionari. Prin deschiderea celor două reprezentanţe consulare, centrala diplomatică de la Bucureşti aşteaptă scăderea presiunii exercitate asupra Secţiei Consulare din cadrul Ambasadei României la Chişinău, unde sunt prelucrate zilnic în jur de 450 de vize, cu un vârf de 700 de vize pe zi, cu ocazia sărbătorilor şi a începerii şcolilor. 