Cetatenii moldoveni care locuiesc la mai putin de 50 de km de granita pot intra de vineri fara pasaport in Romania, prin acordul dintre Romania si Republica Moldova care intra in vigoare in 26 februarie.

Potrivit Ministerului de Externe de la Chisinau, de prevederile acordului vor putea beneficia aproximativ 1,25 milioane de cetateni ai Republicii Moldova, cu domiciliul in 361 localitati de frontiera.  

Ei au in schimb nevoie de un permis de mic trafic. Acesta va fi eliberat cetatenilor din Republica Moldova, care au domiciliul de cel putin un an intr-o localitate aflata la cel mult 50 de kilometri de frontiera, in termen de maxim 60 de zile de la depunerea cererii, transmite Radio Romania.

Cererile se pot depune, deocamdata, la Consulatul Romaniei de la Chisinau, urmand ca in scurt timp, acestea sa poata fi preluate si de consulatele din Balti si Cahul.  

De asemenea, cetatenii moldoveni se vor putea adresa Consulatului Republicii Moldova de la Iasi, ce va fi deschis pana cel tirziu pe 2 aprilie, potrivit ministrului moldovean de externe, Iurie Leanca.  

Pana la aderarea Romaniei la Spatiul Schengen permisele de mic trafic vor fi acordate gratuit, iar ulterior pretul acestora va fi stabilit cu acordul Comisiei Europene.

Valabilitatea permiselor este cuprinsa intre 2 si 5 ani.  

Potrivit oficialilor Ambasadei Romane de la Chisinau, pina miercuri nu a fost depusa nici o cerere pentru permisul de mic trafic.

Premierul Emil Boc si primul-ministru moldovean Vlad Filat au semnat, in luna decembrie 2009, un acord care permite cetatenilor Romaniei si celor ai Republicii Moldova care domiciliaza in localitati situate in proximitatea frontierei dintre cele doua tari, la 30-50 kilometri distanta de linia de frontiera, sa circule in zona similara a statului vecin fara viza, doar cu un permis valabil pe 2-5 ani.

de Carla Dinu HotNews.ro

La prima puntata della docu-fiction sull'incontro tra genitori e figli adottati. Intervista a Gianfranco Arnoletti, presidente del Cifa, l'ente protagonista delle 6 storie

Dopo qualche settimana di attesa, andrà in onda questa sera alle ore 21.10 su LA7 ”Mamma ha preso l'aereo" la prima delle sei puntate della docu-fiction in cui, per la prima volta, le telecamere hanno filmato l’incontro tra genitori adottivi e i bambini che diventeranno loro figli.

Il format nasce per dare conto delle diverse tappe necessarie per giungere all’adozione e poi racconterà delle singole, concrete storie di adozione. Una troupe tv ha seguito la vita di 6 coppie in “attesa adottiva”. La loro vicenda, come quella di tante altre coppie italiane, è per molti aspetti simile ad una gravidanza biologica: l’attesa, la speranza, la paura e le emozioni sono intense e crescenti allo stesso modo.

Il programma è stato sviluppato con il patrocinio di Cifa Onlus (Centro Internazionale per l’Infanzia e la Famiglia), uno dei maggiori enti che si occupano di adozioni internazionali (da diversi anni il Cifa si trova al primo posto nelle statistiche della Cai per numero di adozioni realizzate: nel 2009 ha consentito l'adozione di 340 bambini, seguito da L'Airone, Ariete, AiBi, Ciai, Spai).

Vita ha chiesto al presidente Cifa, Gianfranco Arnoletti, come vauta la situazione attuale delle adozioni internazionali e per quale motivo ha scelto di collaborare alla creazione della fiction. 

Vita: E’ stato un anno di crisi economica e sociale, anno di blocchi e rallentamenti delle adozioni in diversi paesi. Come avete conservato questo primato?

Gianfranco Arnoletti: Non è stato facile, ovviamente. Mantenere la posizione con un paese praticamente “scomparso”, nel 2009, come la Cambogia, è stata un’impresa. Abbiamo fatto tesoro della credibilità costruita in questi anni in tanti altri paesi, rinnovando la collaborazione e la fiducia di cui godiamo con le autorità centrali, le amministrazioni, i partner locali.

Vita: Dove avete lavorato di più?

Un colocviu desfăşurat anul trecut la Londra, altul care a fost organizat foarte recent la Paris au avut drept temă actualitatea ideilor comunismului. Că astfel de manifestări au loc la douăzeci de ani de la căderea zidului Berlinului reprezintă, totuşi, un lucru de mirare. Deşi înţelept ar fi să nu ne mai mirăm de nimic.

Marxismul a redevenit, titra în urmă cu cîteva săptămîni ziarul Le Monde, un stindard pentru intelectuali de renume. Printre ei, Alain Badiou, Jacques Rancière, Toni Negri, Gianni Vattimo, Slavoy Zizek, Jean-Luc Nancy. Sigur, ne atrage imediat atenţia numele lui Toni Negri, arestat în Italia în 1979, într-o anchetă asupra terorismului, condamnat iniţial la 30 de ani de închisoare pentru „asociere subversivă” şi „complot împotriva statului”, bănuit că a fost implicat în asasinarea lui Aldo Moro. Să nu ne împiedicăm însă în consideraţii colaterale.

Filosofii menţionaţi mai înainte consideră comunismul „un vechi cuvînt magnific”. Alain Badiou este nu se poate mai categoric: „Fără orizontul comunismului, fără această idee, nimic în devenirea istorică şi politică nu este de natură să intereseze pe un filosof”. La rîndul său, comentînd teatrul lui Shakespeare, filosoful britanic Terry Eagleton afirmă caracterul sublim al comunismului care, doar el, „poate să ne permită din nou să avem percepţia fizică a corpurilor noastre”.

Ceea ce observă imediat, chiar şi din aceste scurte citate, este escamotarea comunismului ca realitate istorică. Milioanele de victime se datorează, fireşte, aplicării eronate a ideilor generoase ale comunismului. Refrenul e binecunoscut. De fapt, filosofii marxişti de astăzi nici nu mai insistă asupra punerii în practică a idealului comunist. Ei preferă să plutească în abstract, să divagheze în jurul unor generalităţi, să facă din Marx profetul mondializării ş.a.m.d. Unii au nostalgia lui Mao, alţii întreţin cultul lui Hugo Chavéz; alţii, în fine, se afişează ca simpatizanţi ai islamismului radical. Recurg la piruete acrobatice, cum face Alain Badiou afirmînd: „Ideea comunismului exprimă un adevăr într-o structură de ficţiune”. O „structură de ficţiune?” Nu putem face altceva decît să-l trimitem pe Badiou să citească, ori să recitească, Arhipelagul Gulag al lui Soljeniţîn.

Cît despre filosoful sloven Slavoj Zizek, el e convins că fantoma comunismului bîntuie în continuare şi citează aceste cuvinte dintr-o piesă de Beckett: „A încerca din nou. A rata din nou. A rata mai bine”. Să ratăm din nou? Mulţumim frumos. Am ratat cu vîrf şi îndesat, pentru mai multe generaţii.

europalibera.org