Saptămîna trecută a fost marcată de două momente importante în relatia Europa-Romania-Moldova : constituirea unui Grup informal de prieteni ai Moldovei la Bruxelles  și vizita lui Traian Basescu la Chisinau, insotit de aproape jumatate din guvernul Romaniei, un semnal puternic privind interesul românesc față de această țară.

Primele rezultate concrete ale vizitei : decizia de infiintare a unei Autoritati Nationale pentru Cetatenie, care va accelera acordarea cetateniei romane celor care care au pierdut-o (cei mai multi fiind moldoveni)  si un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de dolari pentru proiecte educationale, in primul rind. Exista si promisiunea conectarii retelelor energetice, a celor de transport, a retelei de cai ferate etc. Nu este pentru prima oara ca se vorbeste despre asa ceva in relatia dintre doua state, dar, data fiind noua putere de la Chisinau, exista mai multe sanse ca proiectele sa se infaptuiasca intr-un timp relativ scurt.

Citi moldoveni sint romani ?

Este unul dintre dosarele cele mai delicate. In urma cu doi ani, Romania a simplificat procedura de redobindire a cetateniei pentru moldovenii care puteau demonstra, pina la a treia generatie, ca au fost cetateni romani. Numai anul trecut au fost acordate aproape 20 de mii de cetatenii. Prin infiintarea Autoritatii pentru Cetatenie, numarul dosarelor care vor fi analizate va trece la 100 sau chiar 150 de mii pe an. Intervin aici mai multe probleme : va avea capacitatea  o institutie romaneasca de-abia infiintata sa lucreze rapid si eficient in fata valului de cereri de cetatenie care va sosi (se estimeaza ca exista deja 600 de mii de cereri) ? Anuntul privind infiintarea noii agentii va declansa probabil noi cereri de acordare a cetateniei. Se pune problema gasirii unor sedii in care sa fie amplasata agentia, angajarea de functionari, repartizarea dosarelor etc.

Chestiunile logistice reprezinta insa problema cea mai mica. Mai importante sint  cele politice. Vedem, in primul rind ca nu exista un consens politic intern. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda, membru al unui partid aflat la guvernare si unul dintre reprezentantii romani in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, critica la RFI accelerarea acordarii cetateniei romane pe motiv ca «nu face decit sa ajute extrema dreapta ruseasca, al carei obiectiv e o Moldova fara romani».

Ca sa aiba sanse de reusita, « proiectul Moldova » nu poate fi doar al lui Traian Basescu, iar consensul intern trebuie obtinut atit in clasa politica, cit si in societate, deoarece vor exista voci care sa protesteze atunci cind vor auzi ca sute de mii de moldoveni vor deveni cetateni romani intr-un rastimp destul de scurt.  La nivel politic, am vazut ca exista, cel putin aparent, o viziune impartasita atit de Traian Basescu, cit si de Mircea Geoana, daca ne gandim la declaratia acestuia din urma : « Salut aceasta vizita. E un lucru deosebit de bun faptul ca Republica Moldova se indreapta cu pasi energici catre democratie si catre Europa ». In plus,  PSD poate fi o voce importanta in apropierea Moldovei de Europa, prin contactele formale si mai putin formale pe care le are la Bruxelles si in alte capitale europene. Il putem aminti aici de exemplu pe Adrian Severin, care este « vocea » pe politica externa a socialistilor in Parlamentul European. 

Experţi ai Uniunii Europene vor veni la Chişinău pentru a iniţia dialogul privind eliminarea regimului de vize între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, transmite corespondentul RFI la Chişinău, Valeria Viţu.

Vice-premierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat într-o conferinţă de presă că misiunea Uniunii Europene va evalua în baza unui mandat oferit nivelul de pregătire, perspectivele de demarare şi finalizarea dialogului dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, privind ridicarea regimului de vize.

Experţii Uniunii Europene urmează să viziteze Republica Moldova în perioada 1-3 martie.

La sfârşitul lunii martie, la Chişinău este aşteptat şi un grup de co-raportori ai Consiliului Europei, care se vor documenta şi vor pregăti un raport privind funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova. Acesta va fi audiat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei din aprilie.

Solicitat de RFI, ministrul de Externe, Iurie Leancă a declarat că Republica Moldova va continua să fie monitorizată de către Consiliul Europei până la sfârşitul acestui an."Ne-am propus să avem un dialog cu Consiliul Europei, să lucrăm cu o anumită coerenţă şi să reuşim să scoatem Republica Moldova de sub monitorizarea care durează de 15 ani", a spus Iurie Leancă.

SURSA: rfi.ro

Ministrul de externe Iurie Leancă prezintă la o conferinţă de presă probe privind practica predecesorului său de a cere acordul lui Vladimir Voronin pînă şi pentru numirea unui contabil de ambasadă. Trecind in revista cele mai recente activitati de politica Externa, ministrul Iurie Leanca a calificat drept una de succes recenta vizita a premierului Filat in Statele Unite ale Americii, si a constatat cu satisfactie extinderea cercului de prieteni ai Republicii Moldova.

Constient de faptul ca presa totusi are nevoie si de fapte diverse Ministrul Leanca nu a ezitat sa le puna la dispiozitie. Iurie Leanca le-a reamintit prin intermediul presei fostilor inalti demnitari ca au de restituit pasapoartele diplomatice pe care nu mai au dreptul sa le detina sau chiar din start le obtinusera nelegitim. Cum este cazul lui Ion Morei, bunaoara, fostul secretar al Consiliului Suprem de Securitate sau al lui Miron Gagauz, fostul sef al intreprinderii Caile Ferate. Pe lista detinatorilor uituci mai figureaza fosti ambasadori si sotii ale acestora, dar si fostul ministru de Externe Andrei Stratan. Pina si Vladimir Vorionin are de restituit citeva pasapoarte diplomatice cu termenul expirat si unul din cele doua cu termenul valabil.

Un alt fapt divers la fel este legat de ex-presedintele Voronin. Ministrul Leanca a prezentat jurnalistilor citeva mostre de scrisori secretizate prin care fostul ministrul de externe solicita acordul fostului sef de stat pentru a numi in functie un contabil de ambasada sau un administrator. Ministrul Leanca a sugerat ca acest gen de corespondenta si inca ferita de ochii lumii arata foarte relevant ce practici stateau indaratul declaratiilor proeuropene ale fostei guvernari.

Ca sa ne convingem ca alta faina se macina astazi la moara de la Externe l-am intrebat pe ministrul Leanca de ce se retine numirea noilor ambasadori in schimbul celor rechemati din motive neanuntate oficial dar lesne de presupus si daca nu cumva faimosul algoritm impiedica desemnarea sefilor de misiuni diplomatice. Iata cum a raspuns seful diplomatiei de la Chisinau: „Posturile de ambasadori nu se algoritmizează, iar numirile se vor face numai în funcţie de competenţă.”

Vicepremierul Leanca a dat asigurari ca va tine conferinte pe presa cu regularitate, dar a promis si breafinguri informale pentru presa astfel incit jurnalistii sa abordeze in cunostinta de cauza subiectele de pe agenda de politica externa.

  SURSA: europalibera.org

• Discută acest argument pe forumul nostru: http://forum.codru.org/la-numirea-ambasadorilor-conteaz%C4%83-competen%C5%A3a-nu-algoritmul-t36.html

   Politica în Moldova este o mare afacere, o goană permanentă după preamărire, după satisfacerea orgoliului şi a poftei de putere. Politica presupune o miză uriaşă care se bazează pe pomparea de bani din partea diferitor firme care, involuntar sau forţat, acordă subvenţii partidelor nesătule şi dornice de a se menţine pe linia de plutire. Ce câştigă firmele? În caz că aceste mişcări social-politice ajung la putere, ele sunt "datoare" să plătescă "subvenţii sau rentele" acestora (după cum doriţi) sub formă de protecţie fiscală, înlesniri la export, ş.a., care are o acoperire legală prin faptul modificării legislaţiei (de exemplu, cea vamală sau fiscală), în cuprinsul căreia se expun diferite cote de export sau import sau prevederea de reinvestire a profitului numai  pentru firmele mari (!).

   În Moldova, certurile politice între partide sau în interiorul acestora sânt în toi. Emigrările dintr-o barcă în alta a devenit un obicei ca schimbatul ciorapilor. În loc ca aceşti "trădători", "nemultumiţi" sau "frustraţi" să facă asemenea paşi, ei trebuiau să apeleze la tactica "glasului ce strigă în pustie", adică să încerce, la nivel intern, convocarea de şedinţe de lucru, congrese ordinare sau extraordinare, care să elucideze depăşirea atribuţiilor de serviciu ale conducătorilor de partide. Este adevărat, se găsesc şi oameni de onoare, cu alte viziuni, dar neregăsindu-se în cadrul formaţiunii politice, depun mandatele proprii. Căci, din păcate, în Moldova nu avem o clasă politică cu adevărat liberă, deoarece partidele se consideră proprietatea fondatorilor sau persoanelor "inteligente" şi nu aparţin colectivităţii pe care o reprezintă. Aceştia utilizează "bunul" după interese proprii, neţinând cont de opiniile membrilor, dar uită că datorită activităţii acestora în teritoriu şi cu suportul votanţilor, vin la putere. Ca urmare, oamenilor ar trebui să le de cea mai mare preţuire, nu firmelor hrăpăreţe. Dar setea de putere întunecă minţile, fapt ce duce la amnezie politică, având repercursiuni asupra stării de spirit al poporului, care suferă în mizerie şi întuneric. Unde-i lumina cea adevărată?

  Pentru a contracara acţiunile ilicite ale politicienilor, ar fi necesar ca în Codul Penal al RM, la capitolul "Infracţiuni contra drepturilor politice şi constituţionale ale cetăţenilor", să fie prevăzută infracţiunea privind "Promisiunile politice neonorate, în scopul inducerii în eroare a eletoratului", a cărei pedeapsă să fie interzicerea practicării oricărei activităţi politice. Pe de altă parte, ce îi constă pe oameni să ceară despăgubiri morale pentru promisiuni neonorate?

    Politicienii se complac în iluzia că sunt cei mai deştepţi, iar ceilalţi sunt ţărani care ştiu să rabde şi să voteze. Pentru ei scopul primar este de a se mândri că "uite am făcut ceva pentru Moldova!" şi de a se căpătui cu avantaje materiale. Dar ei uită că timpul trece, oamenii se trezesc, iar partidele decad, ca meteoriţii pe cerul nopţii. Nimic nu e veşnic, iar în urma lor rămân cenuşa banilor murdari.

   Spuneţi-mi, în memoria poporului, după 20 de ani de independenţă, a rămas vreun partid sau politician făuritor de bine? Niciunul măcar, niciunul! Niciunul nu s-a lepădat de sine ca să se sacrifice pentru poporul său. O, sfântă naivitate!