Citind articolul postat pe site de Ana Cojocaru(citește articolul), pe care o apreciez datorită curajului de a scrie opinia proprie (de altfel invit şi pe alţi cititori dornici de discuţii în contradictorii), nu pot să nu fiu de acord cu afirmaţiile ei referitoare la faptul că scoaterea gardului de sîrmă ghimpată va impulsiona într-o anumită măsură accesul populaţiei la spaţiul riveran al r.Prut şi că orice tentativă de trecere a frontierei va fi contracarată de Serviciul Grăniceri. Dar constat o inexactitate în articolul ei privind faptul că cetăţenii va valorifica 2500 ha, or, conform proiectului Hotărârii Parlamentului RM, după gardul de sîrmă ghimpată, avem în total doar 1201,6 ha de teren arabil, dintre care 193,6 ha în r.Ungheni, 513 ha în r.Briceni, 175 ha în r.Edineţ, 101 ha în r.Glodeni, 92 ha în r.Făleşti şi 127 ha în r.Hînceşti. Din păşuni, dispunem în total- 975 ha, iar predominantă este suprafaţa pădurilor- 5182 ha.

   Precum am menţionat, avînd o mare rezervă, această acţiune din partea statului va avea un impact negativ major asupra fondului forestier. Mai mult decît atît, nu este prevăzut niciun mecanism de protejare a unor zone naturale deosebite, cum ar fi rezervaţia "Pădurea Domnească". Cu siguranţă, de gestiunea pădurilor se va ocupa Ministerul Mediului, organe centrale de specialitate, în special Î.S. "Moldsilva", dar activitatea acestuia din urmă lasă de dorit, deoarece după cum menţionează publicaţia ecologică lunară "Natura", pădurile din Moldova, în ultimul timp, sunt defrişate în mod ilegal în mijlocul lor, lăsîndu-se pîlcuri de arbori la margini pentru a camufla fărădelegile pădurarilor.  Ce garanţie dă statul că, pădurarii şi cetăţenii răuvoitori nu vor proceda astfel cu pădurile Prutului. Căci da controale vor fi, dar efectul va acelaşi ca atunci cînd se încearcă a se lupta cu evaziunea fiscală a întreprinderilor din ţara noastră, ce aduc daune considerabile bugetului naţional.

   În prezent este necesar de a se perfecta, într-o  formulă mai nouă, mai flexibilă şi mai accesibilă, procedura ce reglementează modul de întrare/ieşire prin gardul de sîrmă ghimpată a celor ce doresc să aibă acces la terenurile agricole din lunca Prutului, să pescuiască, să culeagă pomuşoare şi plante medicinale, să se relaxeze, cu condiţia controlului permanent în evitarea abuzurilor. Actualul sistem e prea strict şi rigid, dar prin modificări în legislaţie, vom avea liberatatea să ne simţim pe malul Prutului ca acasă. Iar după ani de familiarizare cu dragostea pentru ceea ce e viu (mediul înconjurător) şi după impunerea unei educaţii ecologice eficiente, vom putea să scăpăm de această "ruşine".